Confuzia religioasa care domneste in zilele noastre este mai mare ca oricand! O explicatie o constituie inmultirea falsurilor spirituale la o rata alarmanta. Unul din semnele vremurilor este aceasta proliferare de secte, de miscari religioase false si de profeti falsi (Matei 24), dar care totusi, cu nici un chip, nu poate fi confundata cu fenomenul diversitatii religioase si varietatii de miscari care exista in lume. Tot mai multi oamenii se intreaba, „Cum pot sa deosebesc falsul de original?”, „Cine sunt adevaratii crestini?”, „Care biserica este buna?”
Aceasta confuzie poate fi risipita de indata ce se efectueaza o observare constanta a practicilor, doctrinelor si atitudinilor. Insa, confuzia poate disparea total de indata ce aplicam testul Scripturii in analizarea doctrinelor si afirmatiilor acestor grupuri, deoarece Scriptura este insuflata de Dumnezeu si ea este criteriul final in chestiuni de credinta. Ea il prezinta pe adevaratul Mesia in termeni care nu pot fi confundati sau gresit interpretati.
De aceea, in urma unor astfel de analize, pentru care le suntem datori unor apologeti de seama ai Bisericii, s-au descoperit caracteristici care se intalnesc la fiecare grup. Nu toate grupurile sunt caracterizate de aceste trasaturi comune, dar au unele care se gasesc si la celelalte. Folosindu-le veti putea sa determinati daca mesagerii unui grup sau ai altuia fac parte din acest fenomen al sfarsitului la care am facut referire. Datorita parametrilor descrisi in Biblie, ai unui adevarat grup de crestini, nu mai trebuie sa va lasati amagiti de oricine a venit sau vine in numele lui Cristos!
I. CE ESTE O SECTA?
Definitie:
O secta este un cult religios fals, un grup de oameni stransi in jurul unei interpretari specifice a Scripturii. Acest grup depinde de interpretarea data de catre un om, un lider proeminent, sau o organizatie autoritara, invatatura care nu se conforma principiului literar, istoric si lingvistic al Bibliei. Ea pretinde sa se armonizeze cu crestinismul biblic, dar neaga doctrinele fundamentale ale Trinitatii, dumnezeirii lui Isus Cristos, personalitatii Duhului Sfant, jertfei de ispasire a lui Isus, mantuirii prin har si prin credinta, invierii trupesti a lui Isus si autoritatii finale a Scripturii.
Termenul ?cult? (folosit uneori in loc de ?secta?) are in prezent aproximativ trei utilizari:
1) desemneaza un alt mod de inchinare; cuvantul deriva din latinescul „cultus”, care inseamna mod de inchinare, ritual, liturghie, venerare. De exemplu, „Cultul (modul de inchinare) crestin ortodox? al Bisericii Ortodoxe Romane este diferit de „Cultul” (modul de inchinare) crestinilor dupa Evanghelie?;
2) cuvantul este un termen peiorativ, depreciativ pentru o miscare religioasa care nu face parte din ceea ce se crede a fi „biserica de stat” si „singura pastratoare” a traditiei crestine. Aceasta utilizare este o confuzie a termenului si o utilizare rautacioasa inspirata de interese partizane si de nerecunoasterea Scripturilor ca unic etalon de credinta. Este o utilizare la care recurg unii ziaristi, politicieni, oameni religiosi, sociologi, etc. Confuzia este inevitabila la aceia care nu au nici o pozitie religioasa;
3) termenul indica o miscare deviata de la crestinismul biblic, negand doctrinele fundamentale ale acestuia. Aceasta utilizare este determinata de criterii teologice si acestea sunt cele ce trebuie sa determine categorisirea.
II. CARE ESTE ORIGINEA SECTELOR? DE UNDE AU APARUT?
Citind pasajele urmatoare veti avea o descoperire socanta! 1 Ioan 2:18,19; 2 Petru 2:1-2; 1 Timotei 4:1. Din mijlocul nostru! Sectele sunt „politele neplatite ale Bisericii!”. Cauze: analfabetismul biblic, indiferenta fata de doctrina, lipsa de discernamant doctrinar, etc.
III. CARE ESTE SECRETUL SUCCESULUI LOR?
„Multi ii urmeaza”, ne spune Biblia (1 Ioan 4:5; 2 Timotei 4:3; 2 Timotei 4:4). Sectele sunt energizate de o imitatie a originalului Isus, a Cristosului biblic (2 Corinteni 11:3-4, 13-15; Galateni 1:6-10. „Cristosul” sectelor este ?un alt Cristos?, aducatorul unei ?alte Evanghelii? si dadatorul unui ?alt duh?!
IV. CUM SE DEMASCA SISTEMELE RELIGIOASE FALSE? CUM SE DEPISTEAZA, DESCOPERA FALSURILE SPIRITUALE?
Raspuns:
a) Aplicand testul Scripturii. Care este acesta? 1 Ioan 4:2,3; 2:22,23 sau Efeseni 5:13. Aceste doctrine trebuie privite din „lumina” invataturilor Bibliei, atunci sunt date la iveala, demascate, descoperite. Scriptura reprezinta criteriul obiectiv al acestui test.
b) Prin comparatie cu Cristosul biblic. Puneti aceeasi intrebare pe care a pus-o Isus in Matei 16:13,14,15. Cine zic acesti oameni ca este Isus? Sa intrebam cine zic acesti „profeti”, aceste organizatii cultice si biserici pseudo-crestine, ca este Cristosul. Daca descrierea lor a Domnului Isus nu se potriveste cu cea a Bibliei, atunci ei nu-L predica pe adevaratul Isus Cristos, ci un „altul”, despre care apostolul Pavel ne-a avertizat: „In adevar, daca vine cineva sa va propovaduiasca un alt Isus pe care noi nu l-am propovaduit sau daca este vorba sa primiti un alt duh pe care nu l-ati primit sau o alta Evanghelie pe care n-ati primit-o, oh, cum il ingaduiti de bine! ” (2 Corinteni 11:4). Asemenea credinciosilor din Corint, si dvs. trebuie sa fiti constient ca exista un alt Isus, unul fals, care este „Cristosul sectelor”, o versiune falsificata a Cristosului descris in Biblie, care a umblat pe acest pamant acum 2000 de ani, care a murit pe cruce pentru pacatele noastre si care a fost propovaduit de apostoli ca fiind Mantuitorul nostru. Daca treceti crezurile oricui prin filtrul Cuvantului lui Dumnezeu, veti fi la adapost de aceste versiuni falsificate ale Mantuitorului!
V. CARE SUNT ELEMENTELE COMUNE ALE SECTELOR?
1) Invataturi biblice incomplete, inconsecvente
De regula, sectele se concentreaza doar asupra unor anumite adevaruri biblice in loc de a studia intreg sfatul (Cuvantul) lui Dumnezeu. Din pacate, aceasta trasatura se observa si la biserici crestine respectabile. Adeseori, ele acorda mai multa atentie invataturilor liderilor sau fondatorilor propriei organizatii, decat Scripturilor. Invatatura sectelor este uneori un amestec de texte biblice care nu au nici o legatura imediata. Deductiilor le sunt aplicate ideile preconcepute ale miscarii. Pe calapodul doctrinelor specifice acestea sunt fortate sa se potriveasca! Chiar daca nu ies in fata cu multe din aceste doctrine sectare, urmariti-le tehnica de studiere a Bibliei si veti observa folosirea unor texte a caror concluzie directa si evidenta o evita.
2) Minimalizarea, deformarea sau negarea dumnezeirii Domnului Isus Cristos
In ciuda afirmatiilor clare ale Scripturii, aceste grupuri insista sa demonstreze ca Isus nu este Dumnezeu. Folosesc trucuri necinstite, cum ar fi introducerea de cuvinte, neaflate in original, in textul biblic sau deductii nefondate si nesprijite de intreaga marturie a Scripturii, pentru a ocoli invatatura categorica a Bibliei asupra acestui subiect.
3) Descoperiri misterioase (revelatii) cunoscute doar lor
Invataturile grupului nu se pot intelege fara ajutorul lor. Pana ce nu sunt cunoscute regulile lor speciale, pe care doar ei le cunosc, nu se poate afla adevarul! Astfel, omul devine un sclav doctrinar al sistemului si orice investigatie a invataturilor este dispretuita sau chiar pedepsita cu excomunicarea (excluderea).
4) Flexibilitatea doctrinelor
Uneori sectele fac schimbari majore ale invataturilor, datorita unor situatii specifice. Ele incearca cu disperare sa ascunda aceste schimbari doctrinare de orice investigatie istorica. Multe din aceste organizatii dobandesc un avantaj zdrobitor activand in tari unde trecutul lor este complet necunoscut. Exploateaza ignoranta fata de ei a cetatenilor unor tari unde informatiile cu privire la trecutul lor rusinos nu ajung sau nu exista deloc.
5) Increderea in alte texte (scrieri) sacre decat Biblia
La secte, alte carti castiga intaietate fata de Sfanta Scriptura si o interpreteaza. Biblia este eclipsata de „revelatiile” mai noi, care de obicei provin de la liderii sau fondatorii grupului.
6) Mantuirea prin fapte
Sectele s-ar putea sa sustina mantuirea prin har si prin credinta, dar sa pretinda fapte omenesti, pentru a adauga la jertfa primita de Dumnezeu a Domnului Isus. Aceasta conceptie reprezinta ilustrarea esentiala a falsului crestinism. Reprezinta pervertirea harului minunat al lui Dumnezeu si darul fara plata al mantuirii prin moartea si invierea lui Isus.
7) Denuntarea tuturor celorlalte organizatii religioase
Miscarile religioase false se prezinta drept detinatoarele exclusive ale adevarului. Refuza sa accepte ca o alta organizatie religioasa poate sa cunoasca (detina) adevarul.
8) Conduceri autoritare
Conducatorii sau fondatorii acestor miscari pretind (in mod direct sau indirect) inchipuite calitati mesianice ca dovezi al autoritatii lor. Ei tind sa pretinda supunere absoluta. Liderul cultului este plasat pe piedestalul divinitatii. Odata ajunsi sub influenta sectei, putini membrii mai indraznesc sa o puna la indoiala. Uneori persoanele care-si aroga astfel de pozitie sunt inlocuite de organizatii sau de conducerile lor, a caror autoritate si calauzire divina in decizii, nu poate fi de asemenea chestionata.
9) Exploatarea financiara
In loc de a apela la harul lui Dumnezeu ca mijloc de colectare de fonduri, cultele pretind membrilor lor sa „dea” un anumit procent, sau sa „daruiasca” din bunurile lor personale. La fel de mult timp se dedica banilor cat lucrarii spirituale! In cazurile mai bizare insa, membrilor (sau chiar posibililor membrii), li se cere sa-si incredinteze toate averile organizatiei. Membrii devin sclavii organizatiei si depind de ea pentru orice.