PLECACIUNE

Mai ninge, Doamne, peste noi cu Har
Din cerul nesfarsitei Tale Mile
Ca sa-ngradim al dragostei hotar
Cu spinii rugamintilor umile!

Prin ei nicicand la noi sa nu razbata
Intunecatii ingeri luciferici;
Mai strange, Doamne, turma-mprastiata
La stana Ta din sfintele biserici!

Sedusi in van de visele maiastre
Ne-am ratacit in ale vietii toamne:
Mai iesi in calea mantuirii noastre
Din cand in cand din staulul Tau, Doamne!

Sunt lupii mai flamanzi ca niciodata
Iar moartea nemiloasa ii tot mana;
Mai piere-n drum o inima-nselata
Ca-i, Doamne, greu urcusul catre stana!

Sfinteste-ne cu mir de trandafiri
Cand treci cu turma Ta prin vai de gand!
Mai cerne, Doamne, peste noi iubiri
Sa-ncaruntim mai tineri ca oricand!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *