PERSPECTIVA ORTODOXA SI
RASPUNSUL PROTESTANT LA SFANTA
IMPARTASANIE SAU CINA DOMNULUI
LUCRARE PENTRU CURSUL DE TEOLOGIE
COMPARATA
2005
Vizualizare in format pdf
CUPRINS
I. PERSPECTIVA ORTODOXA ASUPRA SFINTEI IMPARTASANII
A. CE ESTE EUHARISTIA SAU IMPARTASANIA
B. ELEMENTELE SFINTEI TAINE
C. CINE POATE SAVARSI SFANTA IMPARTASANIE
D. CINE SE POATE IMPARTASI
E. PREGATIREA PENTRU SFANTA IMPARTASANIE
F. DE CATE ORI RECOMANDA BISERICA IMPARTASANIA
G. EFECTELE SFINTEI IMPARTASANIEI
II. PERSPECTIVA PROTESTANTA DESPRE CINA DOMNULUI
A. TERMINOLOGIE
B. SEMNIFICATII ALE CINEI DOMNULUI
C. CADRUL ISTORIC AL CINEI
D. ELEMENTELE CINEI
E. CINE SE POATE IMPARTASI
F. PREGATIREA PENTRU CINA DOMNULUI
G. BENEFICIILE CINEI DOMNULUI
III. CONCLUZII
IV. BIBLIOGRAFIE
I. PERSPECTIVA ORTODOXA ASUPRA SFINTEI IMPARTASANII
A. CE ESTE EUHARISTIA SAU IMPARTASANIA
Sfanta Taina poarta mai multe denumiri : Euharistie, Impartasanie, Cuminecatura,
Cina Domnului, Frangerea painii. „Sfanta Euharistie, Sfanta Impartasanie sau Sfanta
Cuminecatura este Taina prin care crestinul se impartaseste cu insusi Trupul si Sangele
Domnului spre iertarea pacatelor si spre viata de veci. Nascut la viata – viata in Hristos – prin
Botez, intarit in ea prin pecetea darului Sfantului Duh – prin Mirungere -prin Marturisire –
credinciosul poate primi Taina Tainelor, Sfanta Impartasanie”1. Este numita Sfanta
Euharistie, adica multumire, pentruca atunci cand a fost asezata de Domnul la Cina cea de
Taina, Mantuitorul a multumit Tatalui ceresc inainte de a frange painea si a o da Sfintilor
Apostoli. Dar este si jertfa de multumire catre Dumnezeu adusa de Sfanta Biserica, de
credinciosii ei, prin Episcop sau preot. Euharistie inseamnã multumire. Sfanta Euharistie
inseamna de fapt “Sfanta Multumire”. Dar cuvantul acesta se intrebuinteazã in general cu alt
inteles, si anume de Sfanta Cuminecãturã sau Sfanta Impãrtãsanie. In limba noastrã se
intrebuinteazã foarte putin cuvantul “euharistie”. Cei mai multi nu-l aud niciodatã, altii il aud
si-l uitã, altii il aud si nu-l inteleg. Teologii ortodocsi stiu cã Sfanta Euharistie este ceea ce
inteleg credinciosii in general prin “Sfanta Cuminecãturã” sau “Sfanta Impãrtãsanie”. De fapt
nici aceste cuvinte nu corespund continutului lor. Prin “Euharistie”, cat si prin “Impãrtãsanie”
si “Cuminecãturã” crestinii ortodocsi inteleg Trupul si Sangele Mantuitorului Iisus Hristos pe
care Il primesc atunci cand se impãrtãsesc sau Care se aflã pe Masa Sfantului Altar, unde
intotdeauna este prezent in chivot, pentru impãrtãsirea celor care trebuie sã se impãrtãseascã
grabnic, in special pentru bolnavi, ceilalti credinciosi fiind sfãtuiti sã se impãrtãseascã la
Sfanta Liturghie.
Cuvantul «Euharistie» vine din limba greaca si inseamna «multumire» . Euharistia
este Sfanta Taina prin care, sub forma painii si a vinului, credinciosul se inpartaseste cu
Trupul si Sangele Domnului, prezente in mod real prin prefacerea elementelor la Sfanta
Liturghie. “Este cea mai importanta dintre Sfintele Taine, in sensul ca, daca prin celelalte
Taine crestinul primeste harul divin intr-un sens limitat, prin Sfanta Impartasanie primeste
insusi Izvorul harului, care este Hristos. “2
B. ELEMENTELE SFINTEI TAINE
Elementele, darurile ce se aduc sunt painea de grau curat si dospit si vinul curat, din
struguri.Teologia otodoxa sustine pozitia transsubstantierii elementelor Sfintei Impartasanii,
conform careia in momentul consacrarii, elementele se transforma cu adevarat in trupul si
sangele Domnului, pastrandu-si infatisarea exterioara Pentru ca ei sã se poatã impãrtãsi cu
Trupul si Sangele Domnului, trebuie sã-L aibã de undeva. Cei de la Cina cea de Tainã L-au
avut din mainile Mantuitorului. El n-a zis: Aceasta este paine care inchipuieste Trupul Meu,
acesta este un simbol al Trupului Meu, ci a zis: “Acesta este Trupul Meu”. El nu a dat paine
obisnuitã, ci a dat paine euharisticã, a dat de fapt Trupul Sãu sub chipul painii. Apoi, luand
paharul, a zis: “Beti din acesta toti, acesta este Sangele Meu, care se varsã spre iertarea
pãcatelor”, prin aceasta oferind nu vin, ci chiar Sangele Lui, vin prefãcut in Sangele Lui.
Aceasta este credinta si invãtãtura Bisericii. Prin urmare, ceea ce se pune inainte, prescura
anume pregãtitã si vinul amestecat cu apã, anume pregãtit, se preface, prin rugãciunile
preotilor si ale credinciosilor, in Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos, in
Sfanta Euharistie cu care se pot impãrtãsi credinciosii.. Prefacerea, transformarea se face in
chip tainic, mai presus de intelegerea noastra.
Prefacerea painii si a vinului in Trupul si sangele lui Hristos la Cina cea de Taina si
in orice Sfanta Liturghie este un mister de nepatruns in intelesul si in modul infaptuirii lui ;
caci mister este nu numai felul de a fi al lui Dumnezeu, ci si orice lucrare a Lui asupra
creatiei. Savarsirea Sfintei Liturghii are ca obiect prefacerea darurilor in Dumnezeiescul Trup
si Sange al Domnului Hristos, iar ca scop sfintirea credinciosilor, care, prin acestea,
dobandesc iertarea pacatelor si mostenirea imparatiei cerurilor. „ Impartasanie este trupul si
Sangele Domnului, dar totodata si hrana si bautura cea adevarata a bisericii lui Hristos, iar
prin impartasanie nu biserica le preface pe ele in trup omenesc, ca pe o oarecare alta hrana, ci
biserica se preface in ele, deoarece cele mai tari biruiesc, precum fierul inrosit in foc ni se
arata oarecum ca foc si nu ca fier, deoarece insusrile fierului sunt absorbite cu totul de cele
ale focului, tot asa si biserica lui Hristos, daca ar putea cineva s-o cuprinda cu privirea sa, nar
vedea decat insusi trupul Domnului prin aceea ca este unita cu El si ca se impartaseste din
trupul Lui.”3
„Aceasta prefacere se face in timpul Sfintei Liturghii, cand Episcopul sau preotul se
roaga «Inca aducem Tie aceasta slujba duhovniceasca si fara de sange si Te chemam, Te
rugam si cu umilinta la Tine cadem; Trimite Duhul Tau cel Sfant peste noi si peste aceste
Daruri ce sunt puse inainte si fa, adica, painea aceasta, Cinstit Trupul Hristosului Tau, iar
ceea ce este in potirul acesta, Cinstit Sangele Hristosului Tau, prefacandu-le cu Duhul Tau cel
Sfant.
In acest timp, la strana se canta «Pre Tine Te laudam», iar credinciosii ingenunghiaza, caci
acum se savarseste prefacerea painii si vinului in Trupul si Sangele Mantuitorului, iar nu
atunci cand se rostesc cuvintele de instituire a Tainei,«Luati,mancati…Beti dintru aceasta toti. . .»”
4 Sfantul Ioan Damaschin a afirmat ca : „ Painea si vinul nu sunt niciodata inchipuirea
Trupului si Sangelui Lui Hristos, ci insusi Trupul lui Hristos unit cu dumnezeirea…painea si
vinul sunt prefacute in Trupul si Sangele Domnului.”5
Pe langa transformarea elementelor, prezenta reala a lui Hristos in elementele
euharistiei, credinciosii ortodocsi sustin si jertfa repetata de fiecare data cand se impartasesc,
jertfa adusa pentru pacatele celor vii si ale celor morti. Credinta Bisericii in realitatea
euharistica, in prezenta reala a Trupului si Sangelui Domnului in Sfanta Liturghie, este veche
si a fost marturisita permanent si consecvent de toata Biserica. Sfintii Pariti ne dau marturie
in acest sens :
• Sf. Iustin Martirul : “Aducem in numele Lui jertfa pe care Domnul Iisus a
poruncit sa fie adusa, jertfa painii si a vinului in Euharistie”
• Sf. Ioan Gura de Aur : “ De aceea (jertfa de pe Golgota) o aducem si acum, care a
fost adusa si nu s-a sfarsit .“6
• Sf. Nicolae Cabasila : “ Taina Sfintei Euharistii nu consta in a vedea doar o paine
junghiata, ci pe insusi Mielul lui Dumnezeu, Cel ce prin junghierea Sa ridica pacatul
lumii” (Taicuirea Dumnezeiestii Liturghii).
C. CINE POATE SAVARSI SFANTA IMPARTASANIE
Sãvarsitorul este episcopul sau preotul, ca urmasi ai Sf. Apostoli care au primit
permisiunea si porunca de a o sãvarsi, prin cuvintele : “ Aceasta sã o faceti intru pomenirea
Mea “ Sfanta Taina a Impartasanie se savarseste numai de Episcop si de preot, in virtutea
puterii data lor de Mantuitorul Iisus Hristos, prin Sfintii Apostoli (Lc. 22, 19) si numai in
cadrul Sfintei Liturghii. “Euharistia poate sa o savarseasca doar un preot hirotonisit de
episcop. Euharistia unifica in acelasi Hristos pe toti cei ce savarsesc aceeasi Euharistie si se
impartasesc in tot locul din ea, prin preotii hirotonisiti de episcopii ce stau in comuniune.”7
Transmiterea harului depinde de actul in sine, nu de meritele preotului sau a recipientului, dar
cantitatea harului acordat depinde de dispozitia si cooperarea recipientului. Cu toate acestea
nu preotul sau recipientul fac ca taina fie operanta, ci taina in sine este cauza eficace a
operarii harului. Singurii oameni calificati sa administreze tainele sunt acei care au fost
ordinati, adica cei ce au primit taina hirotoniei.
Acestea duc la concluzia ca mantuirea depinde de Biserica, deoarece sustin ca ei iau
fost incredintate sacramentele, care sunt mijloace ale mantuirii si de asemenea necesitatea
unui administrator calificat, care desigur ca este ordinat de biserica.
D. CINE SE POATE IMPARTASI
Primitorii sunt membrii Bisericii care s-au pregatit, au trecut prin Taina Spovedaniei
si au primit dezlegare de la duhovnic. In general, sunt opriti de la Sfanta Impartasanie cei
vinovati de pacate grele (lepadare de credinta, ucideri, desfranare, curvii, furturi si hotii,
camatarii, cei ce umbla cu farmece sau vraji si descante), precum si cei pe care duhovnicul ii
gaseste nevrednici.
Pot primi Sfantul Trup si Sangele Domnului numai crestinii pregatiti si vrednici, asa
cum ne invata Sfantul Apostol Petru:” Sa se cerceteze omul pe sine si asa sa manance din
paine si sa bea din pahar ; caci cel ce mananca si bea cu nevrednicie, osanda isi mananca si
bea, nesocotind Trupul Domnului” (I Cor. 11, 28-29).
Nu pot primi Sfanta Impartasanie crestinii neortodocsi chiar spovediti, pentru ca
primirea Euharistiei este identica cu marturisirea completa a credintei propovaduita de
Biserica Ortodoxa.
Practica intercomuniunii, adica a impartasirii unor crestini de alte confesiuni, nu
este permisa in Biserica, intrucat Impartasirea este culmea si expresia deplinatatii, integritatii
de credinta.
E. PREGATIREA PENTRU SFANTA IMPARTASANIE
Dumnezeu ne da in dar toate cele sfinte, fara ca noi sa-i dam nimic in schimb, insa
El ne cere neaparat sa ne facem vrednici de a le primi si a le pastra, caci nu face parte de
sfintire decat celor ce s-au pregatit in felul acesta. “La taina impartasaniei, omul are dreptul
toata viata.
Singurul motiv pentru care nu se da cuiva impartasania este pregatirea insuficienta
pentru a o primi, lucru pe care-l hotaraste preotul duhovnic, in functie de practica si disciplina
Bisericii. Dreptul si chemarea sunt conditionate de o anumita pregatire care va da
solicitantului vrednicia necesara.” 8
Pregatirea credinciosului pentru Impartasanie este trupeasca si sufleteasca, si
consta din:
a.- spovedanie (marturisirea pacatelor) fara de care nimeni nu se poate impartasii;
numai copii pana la 10 ani sunt scutitti de spovedanie;
b.- impacarea cu toti. Sa nu fi certat cu nimeni si sa nu ai nimic impotriva cuiva;
c.- infrangerea de la orice pofta trupeasca, cu cateva zile inainte, si abtinerea de la
mancare si bautura in ziua impartasirii. Numai celor bolnavi pe moarte li se poate da
Sfanta Impartasanie pe mancate.
F. DE CATE ORI RECOMANDA BISERICA IMPARTASANIA
Pentru sporul dudovnicesc al credinciosului, Biserica recomandã impãrtãsirea
frecventã (respectandu-se intotdeauna pregãtirea necesarã) si cere impãrtãsirea minimã in
cele patru posturi din an.
“Preotii de enorie sa invete poporul ca, intr-un cuget curat, atat partea barbateasca,
cat si cea femeiasca, de va fi cu putinta la praznice, iar de nu, negresit in cele patru posturi de
peste an, sa se pregateasca pentru Sfanta Impartasanie . . . Iar de vor vrea sa se aproprie de
Sfanta Impartasanie si afara de cele patru posturi obisnuite, sa posteasca mai inainte si sa se
pregateasca dupa randuiala, prin marturisirea pacatelor.”9
Sfanta Bisericã de aceea face Liturghie, ca sã se impãrtãseascã credinciosii. Nu ca
sã se impãrtãseascã numai preotii, iar credinciosii sã se impãrtãseascã in Postul Pastelui. Mai
demult, oamenii se impãrtãseau mai des, mai ales in primele veacuri. Si Sfantul Ioan Gurã de
Aur ii indeamnã pe oameni sã se impãrtãseascã mai des, cãci deja de pe vremea lui s-a slãbit
dorinta si gandul de impãrtãsire mai deasã. Pe un om nepãsãtor nu il poti indemna sã se
impãrtãseascã.
Pe el il indemni sã se spovedeascã, iar dupã aceea si sã se impãrtãseascã.
G. EFECTELE SFINTEI IMPARTASANII
Efectele impãrtãsirii sunt :
Unirea realã cu Hristos, conform promisiunii Sale :« Cel ce mãnancã Trupul Meu si
bea Sangele Meu rãmane intru Mine si Eu intru el » (Ioan 6, 56).
“Ei primim pe Hristos in Euharistie intr-o intimitate care ne cutremura, daca ne
gandim ca acest Hristos cu care ne unim este Dumnezeul adevarat din Dumnezeu adevarat.
Prin mancarea trupului si prin consumarea Sangelui Sau se obtine si se traieste o adevarata
unire cu Hristos. Prin aceasta unire credinciosul devine transfigurat si un adevarat cristofor”10
– curãtirea de pãcate si progresul in viata spiritualã, conform formulei de
impãrtãsire : “ Se impãrtãseste robul lui Dumnezeu … spre iertarea pãcatelor si viata de
veci “11
– fãgãduinta Invierii si a vietii de veci : « Cel ce va manca din painea aceasta
(Euharistie) nu va muri in veci » (Ioan 6, 51).
-“Impartasirea de Hristos insemneaza impartasirea de modul existentei Sale, potrivit
cuvintelor Lui: Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu, are viata vesnica si Eu il voi
invia in ziua de apoi.(Ioan 6: 54) Noi nu ne putem face partasi vietii vesnice fara o unire
totala cu Hristos, izvorul vietii.”12De aceea parintii bisericii numesc Euharistia si “doctrina
nemuririi”
– Pentru cei ce se impãrtãsesc cu nevrednicie efectul este osanda, conform
cuvintelor Sf.Ap.Pavel : « Sã se cerceteze omul pe sine si asa sã mãnance din paine si sã bea
din pahar . Cãci cel ce mãnancã si bea cu nevrednicie, osandã isi mãnancã si bea, nesocotind
Trupul Domnului » (I Corinteni 11, 28-29).
– El ne dã Trupul si Sangele Sãu ca sã ne mantuim, sã ne ajute, nu ca o recompensã.
Sfintele Taine nu sunt o rãsplatã pentru binele fãcut de noi, ci sunt un dar al iubirii lui
Dumnezeu. El Se revarsã cãtre noi, iar noi Il primim si nu Il refuzãm.
– Ei au constiinta cã toate acestea intrã in mãdularele lor, in rãrunchi si in inimã. In
rugãciunea a treia de multumire dupã impãrtãsire spun cuvintele acestea: “Intrã in alcãtuirea
mãdularelor mele, in rãrunchi si in inimã”, adicã in toatã existenta mea. Intrã, Doamne,
rãspandeste-te, sã curgi si tu cum curge sangele nostru.
II. PERSPECTIVA PROTESTANTA ASUPRA CINEI
DOMNULUI
A. TERMINOLOGIE
– κυριακον δειπνον – 1Cor. 11:20 – Cina Domnului;
− κοινονια – partasie; oportunitatea partasiei cu Trupul lui Hristos care este:
trupul lui frant pentru noi si biserica adunata la partasie.
− αναξιοσ – “in chip nevrednic” – 1Cor.11:27; avertismentul lui Pavel, ce
denota o atitudine si un comportament nevrednic.
− δοκιµοι – “a cerceta si a trece de acel test”
− ενοκοσ – “a fi vinovat”
− συνερχεσται – a se aduna laolalta.
− δοκιµαζειν – “a pune la incercare” sau “a cerceta pentru a dovedi”
− κρινειν – “a judeca” = a judeca intr-un mod drept, discriminatoriu, a fi in
stare sa distingi clar intre doua lucruri.
− κριµα – “osanda”
Cina Domnului este redata in 1 Corinteni 10:16 prin cuvantul „impartasire” care
este traducerea grecescului „koinonia”. In greaca clasica cuvantul koinonia inseamna o
asociatie sau o tovarasie. Cuvantul mai este utilizat pentru a defini ideea de comunitate.
„Koinonia este spiritul de partasie generoasa in contrast cu spiritul de acaparare egoista.”13
In viata crestina koinonia inseamna impartasirea prieteniei fata de ceilalti. (Fapte
2:42).
Mai este numita „euharistie” de la cuvantul grecesc „a aduce multumiri” acest
cuvant vine de la multumirea adusa inainte de a lua elementul Cinei Domnului. Mai este
numita si masa comuna care se servea inainte de impartasirea cu elementele Cinei Domnului,
„agape” sau masa de dragoste.
B. SEMNIFICATII ALE CINEI DOMNULUI
– Cina Domnului este sarbatoarea in amintirea suferintelor si mortii Domnului Isus,
constand din impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului, simbolizate prin paine si rodul
vitei, sarbatoare care uneste pe toti credinciosii intr-o partasie intima cu Mantuitorul si,
totodata unii cu altii, implinind astfel porunca Domnului Isus: „Sa faceti lucrul acesta spre
pomenirea Mea”(1Cor11:24). In timp ce botezul este ritul initiator, Cina Domnului este ritul
permanent al Bisericii vizibile. Ea poate fi definita pentru inceput ca un rit infiintat de catre
Insusi Cristos pentru a fi practicat de biserica cu scopul comemorarii mortii Lui. „Ea ne aduce
aminte de viata Lui (painea), moartea lui (paharul), invierea si prezenta Sa vie (slujba
insasi).14.
Cina Domnului este practicata de fapt de catre toate ramurile crestinismului. Si
totusi pe de alta parte, exista multe interpretari diferite. Erickson spune: „Pe plan istoric, Cina
Domnului a tinut despartite mai multe grupuri crestine. Acelasi efect il are si in prezent. Prin
urmare, ea este un factor care uneste crestinatatea, cat si unul care o dezbina.”15 Ce trist, un
lucru menit sa aduca unitate, a ajuns sa fie subiect de disputa si dezbinare.
Este o ocazie solemna de a medita profund la semnificatia mortii ispasitoare a lui
Cristos, punctul central al intregii istorii. Aceasta ne confrunta mereu cu pretul rascumpararii
noastre din pacat si pedeapsa acestuia. Autorii cartii „Doctrine biblice”, spun ca: „Cina
Domnului are si un caracter inspirational intrucat ne reaminteste ca prin credinta putem avea
parte de beneficiile mortii si invierii Sale.”16
Prin impartasire regulata ne identificam in mod repetat cu el in moartea Sa,
amintindu-ne ca El a murit si a inviat ca noi sa avem biruinta asupra pacatului si sa ne ferim
de orice fel de rau (I Tesaloniceni 5:22).
Cina Domnului este o asigurare a celei de-a doua veniri a lui Cristos (Matei 26:29;
I Corinteni 11:26).Impartasirea ii aminteste credinciosului despre intalnirea plina de bucurie
si jubilare nesfarsita care ne asteapta cand il vom intalni pe Domnul. Acest ritual nu numai ca
priveste inapoi spre moartea Sa, ci priveste si inainte spre intoarcerea Lui la ai Sai: „Va spun
ca de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al vitei, pana in ziua cand Il voi bea cu voi din
nou in Imparatia Tatalui Meu.” 17 (Matei 26:29). Hendriksen scrie despre aceasta afirmatie:
„Vedem deci ca Imparatia ne indreapta privirile nu numai inapoi, spre ceea ce a facut Isus
pentru noi, ci si inainte, spre ceea ce El va insemna pentru noi.”18
– Cina Domnului este simbolul noului legamant. Semnul noului legamant este
paharul.Acesta simbolizeaza sangele care a fost varsat de Domnul nostru pentru ratificarea
noului legamant. Isus a spus: „Acest pahar este legamantul cel nou, facut in sangele meu.”
(Luca 22:20). „Asadar, Cina Domnului ne aminteste ca in si prin Domnul nostru Isus Cristos,
Dumnezeu a facut un nou legamant cu noi credinciosii, Cristos este Mijlocitorul noului
legamant. El este capul si reprezentantul umanitatii in aceasta noua intelegere, in acest
extraordinar leamant facut de Dumnezeu cu oamenii.”19
– Este o vestire proclamatoare a mortii lui Cristos. Pavel scrie: „Pentru ca ori de
cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului pana
va veni El (I Corinteni 11:26). Cand credinciosii se intalnesc in amintirea lui Cristos, ei
proclama in mod activ in fata lumii moartea lui Cristos. Atat faptul mortii cat si semnificatia
ele sunt proclamate de membrii Trupului Sau atunci cand se impartasesc la masa Lui. Slujba
insasi este o prezentare a mesajului Evangheliei, cat si a afirmatiilor Evangheliei cu privire la
cel rascumparat. „Actul luarii painii si a cupei este o dramatizare a Evangheliei, o
reprezentare a ceea ce a reprezentat moartea lui Cristos.”20 Acest act arata spre moartea Lui
ca singura baza a mantuirii noastre.
– Cina Domnului este o partasie cu Cristos si cu poporul Sau (I Corinteni 10:21).
Timpul de partasie cu Cristos si poporul Sau este acel timp special in care cei rascumparati se
aduna pentru partasie in jurul lui Cristos. Masa ii aminteste inchinatorului de ceea ce Cristos
a pregatit pentru ai Sai. Noi stam la masa Domnului unde Cristos este oaspetele nevazut.
Credinciosului i se aminteste de umilinta lui Cristos si de responsabilitatea noastra de a ne
sluji unii pe altii.
C. CADRUL ISTORIC AL CINEI
Cina Domnului a fost instituita in seara sarbatoririi Pastelor evreesti. Pastele era
sarbatoarea iesirii din robia Egiptului. Dumnezeu a at porunca ca fiecare familie sa taie un
miel fara cusur, iar cu sangele mielului sa unga usiorii usii, asfel Israel avea sa fie ocrotit de
judecata Lui Dumnezeu adusa asupra Egiptului(Exod 12). Masa Pascala trebuia sa continaun
miel fara cusur de un an, azimi si verdeturi amare.
Pe fundalul acestei sarbatori Domnul Isus ia din painea si vinul cre erau pe masa si
le schimba valoarea, insemnatatea, ele devenind simboluri ale Cinei Domnului.
D. ELEMENTELE CINEI
Cu privire la elementele Cinei s-au format mai multe teorii cre nu au facut alceva
decat sa distruga simplitatea initiala si adevarul Cinei si sa desparta credinciosii. Biserica
Romano – Catolica si Ortodoxa sustin ca trupul si sangele lui Cristos sunt prezente in paine
si in vin, in mod fizic (transsubstantierea).
Biserica Luterana sustine ca individul se impartaseste din adevaratul trup si
adevaratul sange al lui Cristos. Elementele raman neschimbate dar rugaciunea de consacrare
il comunica pe Cristos participantilor (consubstantierea). Conceptia reformata sustine ca desi
elementele sunt doar simboluri, partasia cu ele implica impartasirea cu Cristos prin prezenta
Sa spirituala, rascumparatoare. Zwingli a sustinut ca Cina este doar o masa de aducere
aminte, o comemorare, dar este de asemenea o slujba in care prezenta lui Cristos impreuna cu
poporul Sau realizeaza o adevarata comuniune.
Pozitia reformata este undeva intre cea a consubstantierii si cea a comemorarii. Intrun
mod oarecare, exista o prezenta dinamica a lui Cristos in elemente, prezenta care devine
eficace in credincios atunci cand se impartaseste. Elementele sunt simbolul prezentei Sale.
Sancy scrie: „Impartasirea prezentei Sale nu inseamna a manca si a bea in mod fizic ci este o
comunicare launtrica cu Persoana Sa, comuniune care foloseste o actiune exterioara cu o
expresie a credintei spirituale launtrice.”21
E. CINE SE POATE IMPARTASI
Modul in care fiecare credincios percepe responsabilitatea pe care o are este data si
de intelesul sau sensul pe care il da semnificatiei Cinei Domnului, de conceptia adoptata
privind elementele Cinei si de asteptarile fiecaruia din acest rit sau sacrament. „Daca Cina
Domnului semnifica, cel putin in parte, o relatie spirituala intre credincios si Dumnezeu,
atunci una din cerinte este o relatie personala cu Domnul. Cei care participa ar trebui sa fie
credinciosi autentici in Cristos si sa fie suficient de maturi ca sa poata deosebi trupul lui
Cristos.”22
O alta cerinta absolut necesara este cercetarea, evaluarea starii spirituale si
corectarea acelor lucruri negative, care ar putea sa distruga partasia noastra cu Hristos si sa ne
aduca osanda.
F. PREGATIREA PENTRU CINA DOMNULUI
Niciunde in Scriptura nu gasim cerinte speciale pentru pregatire preliminara pentru
luarea Cinei, chiar daca unii sustin ca este nevoie de o „ sfintire speciala”. Aceasta „sfintire
speciala „ cuprinde citirea Bibliei, rugaciunea, postul, abstinenta sexuala, milostenii,
marturisire, etc.
Cei care sustin nevoia acestei „sfintiri speciale”, se bazeaza pe textele din Exod 19
:10 –15 si 1 Sam .21: 4,5. Insa aceste texte nu sunt in contextul Pastelui, deci nu pot fi
folosite ca argumente. Privind la momentul instaurarii Cinei, sa ne punem intrebarea „ ce fel
de pregatire au avut ucenicii prezenti la Cina Domnului?” Raspunsul este : pregatirea pentru
Paste, care consta din taierea imprejur, ca parte a poporului Israel.
Sunt atat de multi oameni care din dorinta lor de a arata importanta acestui rit pentru
ei, cauta sa faca tot felul de lucruri, care sunt bune in esenta si au un caracter crestin.
Problema nu este ca facem unele lucruri bune cum ar fi postul, rugaciunea, abstinenta sexuala
sau altele, ci crezand ca facand aceste lucruri suntem, devenim vrednici de a ne apropia si a
ne impartasi cu trupul si sangele Domnului.
Nici unul nu suntem vrednici inaintea lui Dumnezeu, decat Isus – Mielul jertfit
pentru noi. Vrednicia o primim atunci cand ne vedem nevrednicia noastra si acceptam
vrednicia lui Hristos pentru noi.
A lua Cina Domnului in chip nevrednic inseamna in primul rand a te crede vrednic.
Cei care se cred vrednici, pentru ca au facut anumite lucruri, ajung sa dispretuiasca
pe ceilalti participanti la Cina, la fel ca si fariseul pe vames(Luca 18). Si acesta este un mod
nevrednic de a lua Cina Domnului. Adevarata pregatire pentru Cina incepe cu o cercetare de
sine, in urma careia iti vezi nevrednicia ta si vii cu pocainta. Stim ca pacatul intrerupe relatia
noastra cu Dumnezeu. Aceasta ruptura poate fi refacuta prin pocainta. A lua Cina cuprins de
resentimente, ura, invidie, dispret, inseamna a lua in chip nevrednic.
Cina Domnului si dezbinarile sunt pur si simplu optiuni ce se exclude reciproc.
G. BENEFICIILE CINEI DOMNULUI
Cina Domnului, luata intr-un mod corect, avand o atitudine corecta si o intelegere
potrivita a insemnatatii ei este un mijloc de inviorare a credintei si a dragostei credinciosului
in timp ce el mediteaza inca o data la minunea mortii Domnului si asteptand promisiunea
revenirii Lui, insa a lua Cina intr-un chip nevrednic, nu numai ca aduce judecata si pedepsa,
dar ne lipseste de aceste binecuvantari spirituale pe care le primim in urma partasie cu
Domnul si trupul Sau, biserica.
Dincolo de aspectul personal, nu putem trece cu vederea partasia frateasca. Noi toti
apartinem trupului lui Hristos, si e minunat sa vezi oameni de diferite categorii sociale,
intelectuale, stand la Masa Domnului intr-o partasie deplina. Cina Domnului da oportunitatea
copiilor lui Dumnezeu sa aiba partasie cu El si unul cu altul.
Cina Domnului este deasemenea un beneficiu spiritual, uin mijloc, o ocazie de a
creste spiritual in Domnul.
Un alt beneficiu al urmarii impartasirii intr-un mod corect si plin de credinta este
vindecarea si bibinecuvantarea. (Mat. 15: 25,26)
III. CONCLUZII
Asadar, acestea sunt lucrurile principale pe care le semnifica partasia la Cina
Domnului. Dar multumim Domnului ca Lucrurile nu se opresc aici.
Actiunea aceasta, comuniunea, acest sacrament semnifica si in acelasi timp
pecetluiesc beneficiile de care am vorbit, asa ca din momentul in care stam la masa Lui, nu ne
amintim doar de ceva, nu ne implicam doar intr-o actiune memoriala sau comemoriala si nici
nu ne punem doar emblemele de membrii ai bisericii, desi le facem pe toate acestea.
Dar pe langa faptul ca le infaptuim pe toate, in momentul in care primim painea si
vinul, Dumnezeu ne spune ca suntem participanti la beneficiile acestui nou legamant. Cina
Domnului ni le pecetluieste pe toate. Ea ne pecetluieste toate promisiunile lui Dumnezeu.
Cina Domnului, corect administrata, este un mijloc de inviorare a credintei si a
dragostei credinciosului in timp ce el mediteaza inca o data la minunea mortii Domnului si la
faptul ca cei care cred in El vor trai vesnic.
Note de subsol
1 I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolaeal Banatului, Invatatura de credinta ortodoxa, Bucuresti, 1992
2 Pr.dr. George Remete, Dogmatica Ortodoxã, Alba-Iulia, 1996
3 Valer Bel, Dogma si Propovaduire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994
4 I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Banatului, Invatatura de credinta ortodoxa, Bucuresti, 1992
5 Pr.dr. George Remete, Dogmatica Ortodoxã, Alba-Iulia, 1996
6 Ioan Gura de Aur, Randuiala Sfintei Liturghii, Buzau, 2001
7 Valer Bel, Dogma si Propovaduire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994
8 Vasile Radauca, Ghidul Crestinului ortodox de azi, Ed. Humanitas, 1988
9 Pr. Prof. Dr. PetreVintilescu, Liturghierul Explicat, Bucuresti, 1998
10 Valer Bel, Dogma si Propovaduire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994
11 Ioan Gura de Aur, Randuiala Sfintei Liturghii, Buzau, 2001
12 Valer Bel, Dogma si Propovaduire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994
13 William Barclay, Analiza semantica a unor termeni din Noul Testament, Weatar, Illinois USA,
S.M.R., 1992
14 Charles C. Ryrie, Teologie elementara, Dallas, Texas BEE International, 1993
15 Millard Erickson,Teologie crestina, Oradea, Cartea Crestina, 1998
16 William M. Menzies si Stanley M. Horton, Doctrine biblice, Oradea, Life, 1998
17 Martyn Lloyd – Jones, Noi doctrine ale Bibliei, Oradea, Faclia, 2000
18 Millard Erickson,Teologie crestina, Oradea, Cartea Crestina, 1998, vol III
19 Henry Clarence Thissen, Prelegeri de teologie sistematica, SMR, 1986
21 Henry Clarence Thissen, Prelegeri de teologie sistematica, SMR, 1986
22 Millard Erickson,Teologie crestina, Oradea, Cartea Crestina, 1998, vol III
IV. BIBLIOGRAFIE
1. I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolaeal Banatului, Invatatura de credinta ortodoxa,
Bucuresti 1992
2. Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortadoxa, Ed. Institutul
Biblic si De Misiune Al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1997
3. Pr.dr. George Remete, Dogmatica Ortodoxã, Alba-Iulia 1996
4. Valer Bel, Dogma si Propovaduire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994
5. I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Banatului, Invatatura de credinta ortodoxa,
Bucuresti 1992
6. Ioan Gura de Aur, Randuiala Sfintei Liturghii, Buzau, 2001
7. Vasile Radauca, Ghidul Crestinului ortodox de azi, Ed. Humanitas, 1988
8. Pr. Prof. Dr. PetreVintilescu, Liturghierul Explicat, Bucuresti, 1998
9. Toma De Kempis, Urmarea lui Hristos, Ed. Mitropoliei Banatului, Timisoara,
1991
10. William Barclay, Analiza semantica a unor termeni din Noul Testament,
Weatar, Illinois USA, S.M.R., 1992
11. Charles C. Ryrie, Teologie elementara, Dallas, Texas BEE International, 1993
12. Millard Erickson,Teologie crestina, Oradea, Cartea Crestina, 1998
13. William M. Menzies si Stanley M. Horton, Doctrine biblice, Oradea, Life, 1998
14. Martyn Lloyd – Jones, Noi doctrine ale Bibliei, Oradea, Faclia, 2000
15. Millard Erickson,Teologie crestina, Oradea, Cartea Crestina, 1998, vol III
16. Henry Clarence Thissen, Prelegeri de teologie sistematica, SMR, 1986
17. Floyd H. Barackman, Teologie crestina practica, Ed. Multimedia, Arad, 2003
18. Ionel Truta, Doctrinele Biblice, Ed. Candela, Arad, 1996
Colegiul Biblic Est European este o scoala care pregateste tineri pentru
lucrarea crestina. Lucrarea aceasta este munca unuia sau a mai multor
studenti, si prin urmare este absolut interzisa copierea ei in scopul
folosirii (publicarii) ei, fara a mentiona sursa ei de providenta. Oricine
doreste sa isi imbogateasca cunostintele si doreste sa fie instruit pentru a
fi un bun slujitor este asteptat sa ne contacteze pe Colegiul Biblic Est-European Oradea.
Intrebari despre subiectele expuse in lucrari, le puteti trimite la adresa
proflorin@hotmail.com (eu le voi directiona catre autori sau persoanele
competente sa raspunda).