CANTARI DESPRE VIATA, SUFERINTELE SI MOARTEA DOMNULUI ISUS

Cantarea nr. 380
Re minor
A venit, de mult, de sus o Pastorul cel bun, Isus,
/: Si prin lume a umblat o Oi pierdute a cautat :/
Sa le duca la izvoare, o Ca de sete sa nu moara;
/: Usa le-a deschis sa iasa o La pasunea cea aleasa. :/
Dar oile n-ascultau; o Cu capul se repezeau,
/: Cu coarnele L-au impuns o Si, in coasta, L-au strapuns :/
De-a curs apa si mult sange; o Cerul a-nceput a plange…
/: Soarele s-a-ntunecat, o Luna-n sange s-a schimbat. :/
Acum, El e dus din lume o Sa afle la oi pasune
/: Si porunca a lasat o Oilor ce-au pasunat :/
Oile sa se-mpreune, o Laolalta sa se-adune,
/: Lupul sa nu le manance, o Talharul sa nu le strice. :/
Pastorul cel bland si bun, o In ceruri, e dus acum,
/: Dar, peste putina vreme, o Vine iarasi sa le cheme, :/
Sa le duca-ntr-o gradina o Unde vor avea odihna.
/: Acolo-n pace vor fi, o Mai mult nu vor flamanzi, :/
Nici nu vor mai rataci, o Caci Domnul le va pazi
/: Si vor fi, in viitor, o Doar o turma si-un Pastor. :/
Cantarea nr. 381
Fa major
Auzi ciocanele cum bat, o Acolo sus pe deal ciudat;
Bat ciocanele mereu o In Fiul sfant de Dumnezeu…
Cor: Pentru mine, pentru tine,
Pentru noi, la Golgota, ciocanele bat…
Pentru mine, pentru tine,
Pentru noi, Domnul Isus viata Si-a dat!
Bate ciocanul cuiele o Sa-I pironeasca mainile;
Asa de tare au batut o Ca sus in cer, s-au auzit…
Si la picioare I-au batut o Cuie la Fiul cel preasfant;
Asa de tare au batut o Ca toata lumea-a auzit…
Cand crucea grea au ridicat, o Cu Cel ce-a fost nevinovat,
Cu sulita-n coasta I-au dat, o Sange I-a curs, nevinovat.
Sfintii din cer, toti s-au uimit o Si, la Golgota, au privit;
Cu ei si bunul Dumnezeu o Privea cum moare Fiul Sau.
Asa pe cruce cum a stat, o La Tatal Sfant, El a strigat:
„Iarta-i, Tu, Tata, Cel Prea’nalt, o Caci ei nu stiu astazi ce fac!…”
Degeaba ei L-au rastignit; o Chiar moartea Domnu-a biruit.
Curand, curand va reveni o Sa-Si duc-acasa ai Lui copii…

Cantarea nr. 382
Fa major

Amar Iti era sufletul, o, Mielule divin
Cand ai intrat in Ghetsimani, sa-L rogi pe Tatal Sfant
De-i cu putinta ca paharul greu sa treaca,
Dar totusi, voia Ta, o, scumpe Tata, sa se faca!
Cor: O, du-ma, Doamne, si pe mine-n Ghetsimani
Si sa-mi arati si mie unde Te-ai rugat!
Du-ma, la Golgota, pe sinistrul munte,
Ca sa plang la crucea unde ai rabdat!
Noi nu-I cunosteam pretul, si nici nu-l vom sti nicicand!
Vandu-tu-L-ai tu, Iudo, pentru cei treizeci de-arginti.
Intrara in gradina o multime de avari
Ca sa-L prinda si sa-L duca asa ca pe-un talhar.
O, dimineata e pustie, noaptea-a disparut;
Totul e-nvelit in misterul albei dimineti.
Privighetoarea trista nu-si mai canta vechiul glas,
Caci, in gradina Ghetsimani, doar lacrimi au ramas.
Ingenuncheat, cu crucea-n spate si cununi de spini,
Fiul lui Dumnezeu pe munte rabda-ntre straini;
Calvarul suferintei nemiloase a urcat;
Trupul e atarnat pe cruce, sangele-i varsat.
Mi-au strabatut cuiele carnea, sange-a curs in vai,
N-am facut-o pentru Mine, ci pentru voi, cei rai;
Si daca credeti in Mine si-n jertfa din Calvar,
Va daruiesc iertare, viata vesnica-n dar!

Cantarea nr. 383
Cand, joi-seara dupa Cina, o S-a dus Isus in gradina,
Si-a luat cu Sine trei o Dintre ucenicii Sai,
Si El S-a dus mai in sus, o Plangand, pe genunchi S-a pus
Si-a zis: „Parinte! Parinte, o De se poate, ia aminte
Sa nu beau acest pahar o Caci, vai, cat e de amar!…”
Atunci un inger de sus o Mangaiere I-a adus.
Apoi S-a-ntors la ai Sai, o I-a gasit dormind toti trei
Si le-a zis: „Cum, nu puteti o Cu Mine sa privegheati?”
Atunci au venit ostasi, o Inarmati ca si arcasi,
Si Iuda era cu ei o Trimis de la arhierei.
Iar Isus, cu glasul bland, o I-a-ntrebat asa zicand:
„Ce sunteti asa-narmati o Si pe cine cautati?”
Iar cohorta I-a raspuns: o „Noi cautam pe Isus…”
Atunci mainile Hristos o La un loc le-a pus frumos
Si-a raspuns cu glasul bland: o „De Ma cautati, Eu sunt!”
Ei L-au prins si L-au legat o Si la chinuri au plecat.
Si L-au dus pe-ngusta cale, o La Golgota, loc de jale.
Crucea jos Il apasa o Iar Isus o ridica.
Si Il impingeau ‘nainte… o El zicea: „Iarta-i, Parinte!…”
O, Fiul lui Dumnezeu, o Mult ai suferit si greu,
Pentru sfanta Ta dreptate o Si Te-au judecat la moarte.
Cununa de spini I-au pus o La scumpul nostru Isus.

Cantarea nr. 384
Cu crucea-n spate El mergea o In locul tau si-al meu;
Durerea mortii-o suferea o Fiul lui Dumnezeu.
Cor: /: Ah, cat a suferit o Isus, cand S-a jertfit…
In schimb, tu ce i-ai dat o Ca te-a rascumparat? :/
A fost batut si-a fost scuipat, o In locul tau si-al meu;
Cununa de spini a purtat o Fiul lui Dumnezeu.
In fata mereu Il bateau, o In locul tau si-al meu;
Pe spate altii-L biciuiau, o Pentru pacatul meu.
Si-asa urcand cu crucea grea, o In locul tau si-al meu
Pan-a ajuns, la Golgota, o Fiul lui Dumnezeu.
Nu vrei sa stii ce a facut o Isus, in locul tau?
Muri pe cruce la Calvar, o Sa fii scapat de rau!…

Cantarea nr. 385
Do major
Cate daruri minunate, o Isus, noua Tu ne-ai dat!
Si, de cate ori cazut-am, o Mana Ta ne-a ridicat…
Cor: /: O, Domnul meu! :/ o Tu ai rabdat in locul meu
Si ai murit pentru mine.
Nici o jertfa de sub soare o Nu-i mai sfanta ca a Ta,
Cand, sub spinii rai, in cuie, o Ai murit pe Golgota.
Grea e crucea pentru Tine o Si nu-s ucenicii Tai,
Cand cazi si n-o mai poti duce o Sa Ti-o ia, s-o duca ei.
M-am gandit s-alerg la cruce o Sa fac pentru El ce pot:
Sa-I iau de pe cap cununa, o Ori piroanele sa-I scot…
Nu porti flori, pe fruntea sfanta, o Decat spinii cei mai rai;
Pentru cei ce-Ti bat piroane, o Ai murit Tu pentru ei.
Simone de la Cirena, o Numai tu si un talhar
Ati stropit cu apa focul, o Cand Il chinuiau amar…
Cantarea nr. 386
Fa major
Cununa de argint, nici haina de-mparat,
Pe-acest pamant, Isus nu a purtat;
Intr-o manta de purpura, L-au imbracat,
Pacatul meu si-al tau L-a-ncoronat.
Cor: /: Tronul I-a fost o cruce grea;
Cununi de spini – diadema;
Dragostea Sa de Salvator
Pecetluind-o ca Mantuitor. :/
Pe tron de fildes, El n-a stat ca domnitor,
Pe Golgota ne-a fost Mantuitor.
Si tot ce-avea, El pentru pacatosi a dat;
Imparatia pacii a-ntemeiat.
Cu martori falsi L-au acuzat si condamnat,
Primind batai pentru al meu pacat;
Din ranile Sale, curgea sangele sfant,
Spre mantuirea noastra pe pamant.

Cantarea nr. 387
Fa major
Cine-a crezut in ce ni se vestise?
Cine-a cunoscut bratul Domnului?
El a crescut ca o odrasla slaba,
Ca un lastar dintr-un pamant uscat.
Cor: /: N-avea frumusete si nici stralucire,
De toata frumusetea era dispretuit…
Parasit de oameni, om al durerii,
Cu suferinta era obisnuit. :/
Dar totusi, El a-noastre suferinte o Si durerile asupra le-a luat;
Noi am crezut ca este pedepsit
Si e lovit de Dumnezeu, smerit.
Era strapuns pentru a-noastre pacate,
Faradelegile noastre L-au zdrobit;
Pe El a cazut pedeapsa ce da pacea
Si, prin a-Lui rani, suntem tamaduiti.

Cantarea nr. 388
Cand ma abat din drumul drept,
Cand nu mai pot tristetea duce,
Ma sui pe munte, sus la cruce,
Si-nvat sa sufar si s-astept,
Chiar daca drumul nu e drept.
Cor: /: Ma sui pe munte,
Ma duc la Golgota
Si-nvat sa rabd, din iubirea Ta… :/
Cand poftele din nou ma-nping
Spre iad, spre gropile genunii,
Te chem, prin duhul rugaciunii,
Si toate poftele le-nving,
Si pofta firii o resping.
Cand glasul firii e-n tumult,
Cand grija lumii e fierbinte,
De jertfa Ta mi-aduc aminte,
Si-nvat, Isuse, sa Te-ascult,
Chiar daca firea e-n tumult.
Cand bucuriile-nfloresc,
In glastra inimii ascunsa,
Ma uit la palma Ta, strapunsa,
Si-nvat mai mult sa Te iubesc!
Isuse, pot sa Te iubesc!
– Amin –

Cantarea nr. 389
Mi minor
Era odata-o tainica gradina o In care Domnul Se ruga plangand
/: Si fata Lui cea plina de lumina o Era-ntristata pana la mormant. :/
De multe ori, pe fata Lui, cazuse o Si Se ruga cu mult amar, nespus:
/: „Sa treaca, Tata… sa nu beau paharul!…”
Paharul suferintei lui Isus!… :/
O, Ghetsimani, gradina suferintei,
In tine plange Domnul cu amar
/: Si-apoi Se-mbraca-n haina umilintei
Si-Si pregateste drumul spre Calvar… :/
O, Ghetsimani, gradina neuitata, o Tu ai vazut durerea lui Isus
/: Si Iuda cand L-a sarutat odata o Pe Domnul stralucirilor de sus… :/
O, Ghetsimani, as vrea sa fiu in tine,
Sa vad si locul unde El a plans…
/: Sa plang si eu, cu lacrimi si suspine…
Sa plang, caci pentru mine El, a plans… :/

Cantarea nr. 390

Graiti: „Isus, in locul meu, o Pe cruce a murit
Si catre-un pierdut, cum sunt eu, o S-a-ntors, caci m-a iubit.
Cor: Si in locul meu, si in locul tau,
Murit-a Domnul pentru toti.
Veniti, sa-I multumim!
Soarele s-a intunecat, o Ascunzand raza sa
Cand Isus rabda pe cruce, o Luptand El cu moartea.
De as ascunde fata mea o De rusine pe veci
Si de as plange, cat as vrea, o Asa, sa-I multumesc.”

Cantarea nr. 391
Golgota, loc de durere; o Golgota, o, nume trist,
Esti izvorul de putere o Si de viata-n Paradis.
/: Golgota, tu ne spui totul o De Isus si-al mortii chin,
De-al Sau sange si de cruce, o De cununa Sa din spini. :/
Simone de la Cirena, o Doar tu ai putea sa spui
Cat de grea I-a fost Lui crucea, o Cand pe deal te-au pus s-o sui.
/: Cat de mare I-a fost setea… o Si vedea cu ochii tristi…
Il dureau, vai, rau si spinii… o Ranile adanci din maini… :/
As dori s-ajung la cruce, o Sa ma plec si sa ma rog,
Sa Ii spun ca-I dau inima o Si sa-I spun ca-s al Sau rod;
/: Sa Ii spun: „Mi-e dor, Isuse, o De Tine si tara Ta!”
Sa Ii las a mea povara: o Numai El mi-o poate lua! :/

Cantarea nr. 392
Fa minor
In gradina cu maslini, o Seara, dupa ce-ai cinat,
Te-ai dus, Doamne, sa-Ti alini o Sufletul impovarat.
Nu pacatul Tau, Isuse, o Ti-a fost greu… caci n-ai avut!
Dar al nost’ pacat Te duse, o Pentru lume te-a durut.
Ai plans, Doamne, si-ai oftat o In gradina Ghetsimani;
Doamne, n-ai avut pacat, o Dar avut-ai multi dusmani…
Crucea sta langa picioare, o Cuiele parea ca simti;
Undeva-n Cetatea mare o Iuda te vindea pe-arginti.
Sa vegheze, langa Tine, o Ucenicii n-au putut;
Si-ai plans, Doamne, cu suspine o Ramas singur si vandut.
Lacrima-Ti era de sange, o Cand cereai puteri de sus;
Cate nu spunea atuncea o Plansul Tau, Isus, Isus!
In gradina cu maslini, o Doamne, pentru noi ai plans
Caci, in loc s-adunam crini, o Noi, in suflet, spini am strans!!
In gradina cu maslini, o Vin, Isuse, eu si plang,
Sufletul sa mi-l alini, o Flori in suflet ca sa strang…

Cantarea nr. 393
Do major

Il vad, in noaptea grea, o Colo-n gradina stand,
Lovit de vina mea, o Cu fata la pamant…
L-aud cum L-a rugat o Pe Tatal, dac-ar vrea,
Sa treaca de la El o Acest pahar amar.
Cor: Doamne plin de mila, pe cruce ai murit;
Sus, pe Golgota, ai fost rastignit.
Pentru-a-mele pacate, sangele Tau a curs;
Acum, eu vin la Tine. Primeste-ma, Isus!…
Priveste crucea sus o Ca sa-L vezi rastignit!
In locul tau, Isus o Pe cruce a murit.
Cu mainile intinse, o El a fost pironit
Si toate-a suferit, o Pentru ca ne-a iubit.
Cantarea nr. 394
Sol major

In gradina Ghetsimani, o Domnul meu suspina
C-a ramas, printre dusmani, o Sigur piept sa tina…
Cor: /: Plange si Se roaga-ntruna o Tatalui ceresc cu-amar:
„Daca-i cu putinta, Tata, o Departeaza-acest pahar”. :/
Lepadatu-s-au cu totii o De fiorul fricii…
Doarme Petru, doarme Iacov, o Dorm toti ucenicii.
Doar un inger I se-arata o Ca sa-L intareasca
Si de chinul ce-L cuprinde o Sa Se izbaveasca.
„Tata, faca-Ti-se voia o Ta, si nu a Mea!
Departeaza, de se poate, o Jalea asta grea!”

Cantarea nr. 395
La jertfa Ta, ingenuncheat, o Invat ce e iubirea;
Invat ca Tu mi-ai castigat, o Prin jertfa, mantuirea.
Cor: Cu al Tau sange preacurat, o Fiinta mi-ai rascumparat,
Fii binecuvantat!
‘Nainte chiar de vesnicii, o Tu Te-ai gandit la mine;
Lumina zilei n-o zarii, o C-am fost iubit de Tine.
Cor: Si de la leagan m-ai iubit, o Har peste har mi-ai daruit.
De-aceea, fii slavit!
Tot ce am eu si tot ce sunt, o Iti datorez doar Tie;
De-aceea, viata-mi pe pamant, o Vreau, doar a Ta, sa fie.
Cor: Ma dau cu totu-n slujba Ta, o Iti daruiesc inima mea:
Fii Tu stapan pe ea!

Cantarea nr. 396
La Golgota, pe cruce, profund indurerat,
Rabda Mantuitorul pentru al meu pacat,
Intraga noastra vina s-a sters, prin crucea Sa.
O, ce iubire mare cuprinde jertfa Sa!
Cor: La cruce, eu gasit-am alinare!
Prin Golgota, eu am primit iertare!
Isus muri, pe lemn crucificat,
Ca sa ma scape de al meu pacat.
Prin jertfa Ta, Isuse, Tu, ai rascumparat
Intreaga omenire de vechiul ei pacat;
Iubirea Ta nespusa cuprinde viata mea
Caci, pentru-a-mele gresuri, Tu ai purtat crucea.
Drumul inspre Golgota, e-un drum inlacrimat;
E drumul unde Isus mergea inconjurat
De cetele barbare, la moarte condamnat,
El, Mielul fara vina, spre-a fi crucificat.

Cantarea nr. 397
Mi minor
Mergand Isus cu crucea-n spate, o Pe Golgota sus,
Femeile indurerate o Dupa El, au plans.
Isus a zis: „Nu ma plangeti o Pe Mine! Eu va spun curat:
Daca cu pomul verde fac asta, o Ce-o fi cu cel uscat?”
Cadea mereu, sub greul crucii o Care-L apasa,
Dar nici unul dintre multime o Nu L-a ajutat…
Iar cand, la Golgota, ajuns-a, o Pe-o cruce L-au intins;
Cu piroane L-au tintuit, o Cu sulita L-au impuns…
Batjocorit si plin de mila, o Isus Se ruga
Tata iarta-i de-a lor vina o Caci ei nu stiu ce fac.

Cantarea nr. 398
Fa minor
Ma duc la Golgota s-aud ce vorbeste,
Sa-L vad pe Domnul meu cum moare pe cruce…
Ce mare durere pe El L-a apasat!
El striga: „Parinte, pentru ce M-ai lasat?”
El nu Se razbuna; L-aud cum S-a rugat:
„Parinte, iarta-i, caci ei nu stiu ce fac!…”
Maria cum plange, mangaind-o zice:
„Vezi, mama, fiul tau…” „Pazeste-o, amice!”
Iar pe acel talhar, asa il mangaie:
„Inca astazi in rai, vei fi tu cu Mine!”
Setos cum El striga, durerile sunt mari,
Prietenul nost’, Cel Sfant, pe cruce chin rabdand.
Plecand capul zice: „Toate sfarsitu-s-au!
Parinte,-n mana Ta, sufletul Meu Ti-l dau.”

Cantarea nr. 399
/: Golgota, de-ar vorbi :/
Ar spune tragedia care-a fost pe ea.
Ar spune Ghetsimani, gradina Ghetsimani,
Cum, Hristos, in noapte, pentru tine S-a rugat.
Cor: A fost, a fost atat de greu sa sufere-n locul tau…
Sudori de sange-au curs pe fata lui Isus!
Silit, batjocorit, cu crucea-n spate, El mergea,
Urcand pe Via Dolorosa-n sus,
De multe ori a cazut Isus.
O, Golgota!… O, Golgota, loc de jale
Unde Hristos Si-a dat viata Sa, la Golgota!
Era dispretuit… era batjocorit…
Corpul Sau era doar rani si vanatai…
Din fruntea Sa, curge sange nevinovat
Pentru tine si-al meu pacat.
– Amin –

Cantarea nr. 400
Mi minor
Mergand, spre Golgota, cu crucea in spate,
Cu rana de spini ce amar Il durea,
/: El urca-nspre culme, cu-a-mele pacate,
Si sarcina lumii era foarte grea. :/
Fugit-au cu totii din sfanta Lui fata,
Caci toti cei din jurul Lui erau straini.
/: Siroaie de sange-L brazdeaza pe fata…
Pe frunte, El poart-o cununa de spini. :/
Din cati vindecat-a, nici unul nu-i astazi;
Fugit-au cu totii, cu totii s-au dus;
/: Dar, fara cartire, El urca-n tacere…
El urca… El urca… spre Golgota sus. :/
Pe cati intalnit-a-n a lumii pustie
El apa vietii le-o dete in dar,
/: Iar astazi nu-i nimenea sa-I astampere setea –
I-au dat un burete atat de amar… :/
Pe cati in viata, in mii de suspine,
Din lanturile grele, i-a izbavit!
Iar azi, ca rasplata, si maini si picioare
Si corpul intreg in cuie-i tintuit. :/
Asa se sfarseste a lumii salvare:
Pe culmea Golgotei, pe varful ei, sus.
/: Prin toate acestea, ne dete iertarea
Si Cel ce ne-o dete, se cheama Isus. :/
Deci, tu, om ce-n lume mai stai in adormire,
Credinta ta las-o sa urce mai sus,
/: Sa poti avea parte de ceasul rapirii
Caci Cel ce-i salvare, Se cheama Isus!:/

Cantarea nr. 401
O, ce valuri de-ndurare o Curg din crucea lui Isus!…
O, ce jertfa minunata o Este jertfa lui Isus!…
Cor: Curatit in al Lui sange o Crezand jertfa Lui mereu,
Ma apropii, fara teama, o De preasfantul Dumnezeu.
Pretutindeni sa se-ntinda o Al iubirii val de sus,
Toata lumea sa auda o Despre jertfa lui Isus…
Orice suflet ce se afla, o In osanda si-n pacat,
Sa se-ntoarca, azi, la Tatal o Si sa fie-acum iertat.
Cantarea nr. 402
O, Isuse, Domnul meu, o Ai murit in locul meu;
Pentru mine,-un pacatos, o Ai murit Hristos;
Ai baut paharul plin o Cu pacate si venin,
Ca sa mori, in locul meu, o Fiu de Dumnezeu…

Cor: Cum sa-Ti rasplatesc? o Ce sa-Ti daruiesc,
Isus, Domnul meu, o Pentru harul Tau?
Viata mea Iti dau, o Tie ma predau,
Caci m-ai mantuit… o Fii, in veci, slavit!
Drumul crucii n-a fost greu o Cand cazut-ai, Domnul meu,
Cum a fost si mult mai greu o Tot pacatul meu…
Rani pe frunte n-ai avut, o De la spinii ce i-au dus,
Ranile facut-am eu, cu pacatul meu…
Iarta-ma, primeste-ma o Si, in sange, spala-ma!…
Vreau sa fiu curat deplin, o Domnul meu divin;
Jertfa Ta sa o slavesc o Prin viata ce-o traiesc.
Vesnic, Doamne, Te iubesc, o Domnul meu ceresc!
„Te voi duce langa Mine o Sa-Mi vezi slava Mea!…
Insa, pana atunci, vegheaza, o Pana vin, ce ai pastreaza!
Ca-n curand vin dupa tine o Si te voi lua!”
Pe acel ce biruieste o Il voi aseza
‘N-a Domnului sfanta casa o Si voi sta cu el la masa
Si in veci de veci cu Domnul o Se va bucura…

Cantarea nr. 403
Mi minor
O, Golgota, pamant, varf de deal fara flori
Harazita ai fost tu candva
/: Ca, pe-a-tale colini, sa se urce multimi,
Pe Isus spre a-L crucifica… :/
Parca-L vad cum, din ochi, lacrimi se prelingeau
Pe obraz si pe barba in jos;
/: Caci, pe umerii Sai, lemnul pus de calai
Apasa, apasa dureros… :/
Istovit de puteri, pe-al tau varf, Golgota,
In sfarsit, plin de rani, a ajuns!
/: Oameni rai si haini, cu priviri ca de caini,
Pentru-al lumii pacat, L-au strapuns… :/
Intre cer si pamant, pe lemn fu ridicat
Ca talhar intre alti doi talhari;
/: Setea-n piept Il ardea, insa nimeni nu-I da
Apa, desi era cata-n mari… :/
Prin vazduhul cernit, norii negri zubrau
Ducand vestea cea sumbra spre zari;
/: Lumea oarba statea si cu groaza-L privea,
Chiar si cei mai semeti carturari… :/
Ca-n bataie de joc, pe o trestie I-au dat
Un burete-nmuiat in otet,
/: Cand, din ranile Lui, pentru vina oricui,
Curgea sange de mare Profet… :/

Cantarea nr. 404
Priveste-a Lui durere-acolo, la Golgota!
Pacatul nost’ a purtat si Tatal L-a lasat
Sa moara, sa ne scape pe noi, cei vinovati;
Prin jertfa de pe cruce, din foc, suntem scapati.
Cor: Laudam, laudam pe-al nostru Salvator!
Laudam, laudam pe-al nost’ Ocrotitor!
Vezi, coasta-I sangerata colo, la Golgota,
Izvor de sange-a varsat, sa spele orice pacat;
Soarele s-a-ntunecat, pamantu-a tremurat,
Cand cu moartea S-a luptat pe cruce cat a stat.
Durerea-I este mare-acolo, la Golgota;
Iubirea-i tot mai tare ca ne-a putut salva.
In lupta, El a invins zicand cu glasul Sau:
„Acum totul s-a sfarsit… primeste duhul Meu!”
Spunem cu drag la lume ce-a fost, la Golgota,
Caci nu este alt nume in lume-asemenea;
In veci lui Isus cantam si-n veci vom lauda,
Caci mare-a fost iubirea, colo, la Golgota.

Cantarea nr. 405
Fa major
/: Pe drum cu spini incununat, o Cu crucea-n spate, nemancat, :/
/: Isus azi trece iar. :/
/: E cald si crucea-I este grea; o Sudori se scurg din fruntea Sa :/
/: Si spini-L dor amar. :/
/: El, in tacere, suie dealul. o El singur Isi goli paharul :/
/: Ce dat I-a fost sa-L bea. :/
/: Priviti-L cum Se uita bland o La cei ce Il hulesc scuipand, :/
/: In sfanta-I fata Sa. :/
/: Dar pentru cine-a rabdat toate? o Gandeste-te, iubite frate, :/
/: Gandeste pan-esti viu! :/
/: Gandeste-te, caci maine, poate, o Te va chema Dumnezeu, frate, :/
/: Si-atunci va fi tarziu… :/

Cantarea nr. 406
Mi bemol
Pe crucea din dealul iubirii, o Pe culmea lipsita de flori,
Se stinge Faclia iubirii, o Privind spre albastrele zari.
Cor: Te plange izvorul din vale o Si raza de soare-n amurg;
Se scutura florile-n cale o Si stelele toate se-ascund…
Ce multi au aflat in iubire, o Izvorul de dulci mangaieri,
Iar astazi privirea-mi spre culme o Ii cauta si nu-s nicaieri.
Cor: Doar mama alearga la cruce, o Priveste spre cer suspinand;
In locu-I sa rabde s-ar duce, o Pe lemnul de groaza murind.
Iar ochii ce-au plans in gradina o Se-ndreapta spre cer rugatori;
Spre Cel ce durerile-alina, o Se-ndreapta al meu Salvator.
Cor: „Parinte-al iubirii sublime, o O, iarta cumplitul pacat!…
Al Meu duh se-ndreapta spre Tine…
O, iarta-i, caci nu stiu ce fac!…”

Cantarea nr. 407
Do major
Pe Calvar, eu am aflat o salvare – o Fii laudat, o, Doamne!
Cor: /: Jertfa Ta, :/ e balsam vindecator!
Spala-ma, o, Doamne, in al Tau izvor!
Prea multi ani am petrecut din viata mea
Sub pacat, povara grea…
Singur rataceam pierdut, pe drumul greu,
Strain, fara Dumnezeu…
Dar Isus vazandu-mi starea mea de plans,
El la Sine m-a adus.
Si-acum, iata: de Isus sunt mantuit! o Pe-al Lui brat, sunt fericit!

Cantarea nr. 408
Pe un deal, departe sta o cruce veche,
Ca un semn al suferintelor,
Si iubesc eu crucea, unde scumpul Isus
Muri ca al meu Mantuitor.
Cor: Voi iubi vechea trista cruce o Pan’ sfarsesc viata umana
Eu voi sta langa vechea cruce
Si-am s-o schimb candva-ntr-o coroana.
O, aceea cruce de lume urata o Ma atrage pe mine la ea,
Caci Mielul bland Isus, lasand gloria sus,
A urcat crucea sus pe Calvar.
In crucea lui Isus, stropita cu sange o E glorioasa mea salvare,
Caci de buna voie, pe ea murind, Isus,
Din pacat mi-a facut salvare.
Deci, crucii lui Isus eu voi fi credincios
Si orice suferinti voi rabda;
Si candva m-a chema, la locasul ceresc
Unde-n glorie ma voi schimba.

Cantarea nr. 409
Do minor
Pe-un drum, spre Golgota, o multime-ncet se urca;
Natura-ntreaga plange-n cor… e-o tristete-asa de-adanca…
Cor: Isus greu suie Golgota, zdrobit de-a crucii grea povara
Si spinii mari Ii sunt cununa, de trecatori batjocorit intruna –
In locul meu, Se duce ca sa moara…
Si-au ajuns la Golgota: gloata, Domnul si talharii…
Il vad intins pe-o cruce grea, iertand preotii, carturarii…
Cor: Se-aud femeile cum plang… ostasi-I bat in maini piroane…
Pe frunte-I curge sfantul sange, iar jos, sub cruce mama-L plange
Cu ucenicul ce-L iubea mai tare.
Sus pe deal, al nost’ Isus boldul mortii-a biruit
Tot iadu-atunci a fost rapus si capul Sarpelui zdrobit.
Cor: Isus murea privind milos prin negura de vremi-nainte…
El ne vedea-nghititi de moarte, pierduti in lumea de pacate,
Neimpacati cu Marele Parinte…
Murind si inviind cu El, o Vei incepe o noua viata;
Te apropii de Emanuel; o Crezand, te roaga cu speranta.
Cor: Prin Tine, Doamne, sunt salvat!
Doar multumiri Iti pot aduce:
Te preamaresc, Isus, fierbinte!
Te laud vesnic, n-am cuvinte –
In locul meu, Tu Te-ai jertfit pe cruce…

Cantarea nr. 410
Do minor
Pe drumul Ghetsimanilor, odata o Treceam usor pe sub maslini;
/: Si-n soapta lor, de vant purtata, o Am auzit atunci indata
Ce-a fost candva-n gradina cu maslini… :/
Si frunzele mai poarta astazi soapta o Din frunza-n frunza de maslin,
/: Aceeasi amintire minunata:
C-a plans candva stingher odata,
A plans Isus, amar, pe sub maslini… :/
De treci candva gradina Getsimani,
De-ti faci cumva vreun drum pe-aici,
/: Ai sa-ntalnesti aceleasi soapte o Pe-aripa vantului purtate
C-a plans Isus amar pe sub maslini… :/
A plans amar de mila lumii moarte,
– De-a mea si-a ta pe sub maslini –
/: Asculta soapta frunzelor purtate
De vantul lin ce-adesea bate,
In locul unde-a plans pe sub maslini… :/

Cantarea nr. 411
Pe drumul ce duce spre Golgota o Mergea Mantuitorul meu;
De bice brazdata-I era fata o Si drumu-i tot mai greu,
Dar crucea pe umar Il apasa, o Noroade striga ne’ncetat:
„La moarte, cu Cel ce nu ne pasa o Sa stea crucificat!”
Cor: /: Amarnic El pentru toti Se ruga:
„O, Tata, iarta-i caci nu stiu
Ca astazi la moarte ei duc acum
Pe singurul Tau Fiu!” :/
El stand in genunchi inspre cer privea, o Batjocorit si chinuit,
Si nimeni pe cale nu-L ajuta o Pe Domnul meu iubit.
Cununa-mpletita de spini, purta, o Pe fruntea Lui, indurerat
Si catre noroade mereu privea, o Batut si insetat.
Dar nici o vina El nu avea! o Intre talhari, a fost menit
Ca, pentru pacatele lumi-ntregi, o Sa moara rastignit.
Dar lumea de El nu si-a amintit – o Mereu in pacate traia,
Asa cum si noi odat-am trait, o Ratacitori prin ea.
Dar Cel ce-a murit, sus pe Golgota, o Prin jertfa Lui m-a mantuit
De lumea in care pacatuiam… o O, Domnul meu iubit!
La Tine, o, Doamne Isuse, vin o Si, cu mult foc, Te rog acum
Sa-mi dai Tu, putere sa pot pleca o Pe-al mantuirii drum.

Cantarea nr. 412
Fa minor

Pe Golgota s-au intalnit o Dreptatea si iubirea,
/: Caci zidul ce ne-a despartit, o Acolo su, s-a prabusit
Si pentru veci ne-a mantuit, o Prin crucea de iubire. :/
Pe Golgoa S-a impacat o Stapanul cu zidirea,
/: Caci blestemul pentru pacat, o Pe culme ca ei, l-a ridicat
Isus, cand viata Lui Si-a dat o Ca-n El s-avem unirea. :/
Pe Golgota a fost rapus o Satan cu-a lui ostire.
/: Pamantu-ntreg va fi supus, o Prin jertfa Domnului Isus,
Si, pentru veci, va fi adus o Cu cerul in unire. :/
Pe Golgota, daca venim, o Privindu-i legiuirea,
/: Placeri si patimi parasim, o Adancul dragostei traim;
Prin cruce, totul biruim o Si-avem, deplin, unirea. :/
Deci, suflete, daca doresti o Sa afli mantuirea,
/: Intoarce-te din cai lumesti, o La Golgota, sa te silesti
Sa fii gasit, ca sa primesti o Cu Tatal Sfant unirea!” :/

Cantarea nr. 413
Mi bemol
Sufletul in mine plange o Ca s-a varsat al Lui sange;
Sangele Lui s-a varsat o Pentru-al meu si-al tau pacat.
Cor: Ah, cum m-as duce o Pana la cruce
Ca sa-I vad /: coroana Lui! :/ o Sa-I vad eu spinii
Ce I-au pus paganii, o Pe capul Domnului Isus.
Plangeau soarele si luna o Caci era prea grea cununa;
Sus pe cruce cuiele o Ii strapunse mainile.
Cel ce marile adapa o E-nsetat si n-are apa;
Ei I-au dat otet sa bea, o Caci apa nu le-ajungea.
Sus, pe dealul Capatanii, o Mi L-au rastignit paganii;
Sus, pe cruce, pe Isus o Intre doi talhari L-au pus.

Cantarea nr. 414
Fa major
Suferinta lui Isus o Mantuire ne-a adus.
Mantuire, vindecare si cu Tatal impacare
De pacat s-avem iertare, prin Isus.
Iata, Fiul Celui sfant o E-ntristat pan’ la mormant;
Lacrimi varsa in gradina, sa primim a Lui lumina.
Plange-n Ghetsimani, suspina Domnul sfant.
Iata-L, dus pe la preoti o Si batjocorit de toti.
Osandit este la moarte cu cei rai sa aiba parte,
Dar El mila inca-mparte pentru toti.
Ducand crucea sus pe deal, cade jos, Se scoala iar –
Trupul Lui e numai sange, o Inima la multi le-o frange
Si femei si mama-L plange, da-n zadar.
Suferinta Lui e grea, pe crucea din Golgota;
Chinuit striga: „Mi-e sete!” o Ei I-au dat otet cu fiere.
Vai, ce grea-i a Lui durere, vai, ce grea!…
Insa tot intre talhari a gasit al milei har
Si Isus i-a spus cu grai: o „Azi vei fi cu Mine-n rai!”
„O, Tu, Doamne, mila ai de-un talhar?”
„Dar Eu am mila de toti, de talhari, de pacatosi,
De toti cei ce vin la Mine o Si se leapada de sine;
Dar Eu mila am de tine si de toti.”
– Amin –

Cantarea nr. 415
Re minor

Te vad, Isuse, ca prin vis, cu zambetul pe buze pus;
Te vad, in gloata de popor, vestind viata tuturor.
Te vad, bolnavi cum vindecai si duhuri rele cum scoteai,
Cum mame-si aduceau copiii, iar Tu ii binecuvantai.
Te vad cum ai mustrat furtuna o Si valul marii alinai,
Cum Te trezira ucenicii o Cand in primejdie erau.
Te vad, Isuse, in gradina o Cu fata la pamant plangand,
Si lacrimile Tale, Doamne, o Cadeau in picuri pe pamant…
Te vad, Isuse,-n Ghetsimani, o Inconjurat de multi dusmani,
De tradatorul sarutat o Si-n mainile pagane dat.
Si Te mai vad, Isuse draga, o La judecata – la Pilat –
Cum mainile si le-a spalat, o Caci Te-a gasit nevinovat.
Dar afara striga soborul: o „Noi vrem la moarte tradatorul!”
Si iarasi a raspuns Pilat: o „Eu nu L-am gasit vinovat!”
Si Te mai vad de stalp legat, o Si vad, calaii cum Te bat –
Vad corpul Tau insangerat o Si spinii cum Te-au intepat.
Si Te mai vad, Isuse draga, o Cum, din mormant ai inviat…
Si patruzeci de zile-ntruna o L-ai Tai iubiti Te-ai aratat.
Te vad, Isuse, ca prin vis o Acum, in slava-n Paradis,
Caci Tu, lucrarea Ti-ai sfarsit o Si-acum lucreaza Duhul Sfant.
Noi Te chemam, Isuse draga, o Sa vii, cat mai curand, la noi
Si sa ne duci, in cer, la Tine, o Scapandu-ne de-orice nevoi.

Cantarea nr. 416
Si bemol
Din rane sfinte-a-lui Isus, o Izvor de sange-a curs
Si cine se scufunda-n El o Deplin s-a curatit.
Cor: Deplin s-a curatit, o Si cine se scufunda-n El,
Deplin s-a curatit.
Talharul pe cruce murind o Prin El s-a mantuit;
Si-acum cei pacatosi la fel o Deplin s-or curati.
Cor: Deplin s-or curati, o S-acum cei pacatosi, la fel
Deplin s-or curati.
De cand si eu m-am increzut o In harul Lui cel sfant,
Ma duc mereu la Golgota, o Pe Domnul laudand.
Cor: Pe Domnul laudand, o Ma duc mereu la Golgota:
Pe Domnul laudand.
Al Tau sfant sange, Mielule, o Nicicand nu va scadea
Pana cand cei ce-s mantuiti o In cer Te vor vedea.
Cor: In cer Te vor vedea, o Pana cand cei ce-s mantuiti
In cer Te vor vedea.
Un cantec nou Iti voi canta, o Cand colo voi sosi,
Cand trupul meu cel ostenit o Eu il voi parasi.
Cor: Eu il voi parasi, o Cand trupul meu cel ostenit
Eu il voi parasi.

Cantarea nr. 417
Do minor
Nu-i singur Iuda vinovat o De sangele ce s-a varsat;
/: Nu marii preoti nici Pilat, o Ci lumea-ntreaga, prin pacat:
Si eu si tu, si eu si tu! :/
Nu-i drumul greu spre Gogota, o Nici biciul cand Isus cazu.
/: Si-atat nici Crucea nu-L durea
Cat noi, povara cea mai grea! o Si eu si tu, si eu si tu! :/
Nu patru cuie L-au strapuns, o Cand trupul silnic se zbatu
/: Ci noi cu sufletul ascuns, o Cu mii de patimi L-am strapuns
Si eu si tu, si eu si tu! :/
Nu farisei sau carturari, o Nu doar mai marii preoti, nu!
/: Si noi am ras cu ochi murdari, o Si noi suntem cei doi talhari,
Si eu si tu, si eu si tu! :/
Si nu ostasilor, prin sorti, o Camasa alba Si-o dadu.
/: Ci, tuturor! Dar tu n-o porti! o Si fara ea, toti suntem morti
Si eu si tu, si eu si tu! :/
Nu-n stanca, pentru lilieci, o Si nu, sub lespede, zacu.
/: L-am ingropat, ca pentru veci, o Sub piatra unor forme reci
Si eu si tu, si eu si tu! :/
Si-acum, Isus cel judecat, o Azi El te-ntreaba: „Da, ori nu?
/: Esti tu sau nu esti vinovat?”
Eu am spus: „Da!” si-am fost iertat.
Dar tu? Dar tu? Dar tu? Dar tu? :/

CANTARI DESPRE NASTEREA SI INVIEREA DOMNULUI

Cantarea nr. 418

Cantati toti de bucurie, o Caci Hristos S-a nascut!
Sa cante, spre-a Lui marire o /: Cerul si pamantul! :/
Cerul, cerul si pamantul! :/

Omenirea sa-L primeasca o Pe Regele suprem,
Iar inima omeneasca o /: Lui sa-I gateasca loc! :/
Lui sa-I, Lui sa-I gateasca loc! :/

El va domni in iubire, o Peste-ntreaga lume!
Popoarele, cu dreptate, o /: Il vor servi pe El. :/
Il vor, Il vor servi pe El. :/
– Amin –

Cantarea nr. 419

Astazi vin si-mi plec genunchii, o Inaintea ieslei Tale,
/: Copilas din alta lume o Obosit de frig si cale. :/

Si-mi plec inima si fata, o Copilas din zare-albastra,
/: Sa ma-nchin, cu umilinta, o Caci cobori in lumea noastra. :/

Nu am smirna, ca si magii, o Nici tamaie si nici aur;
/: Lacrimile pocaintei o Imi sunt singurul tezaur. :/

Ti le-aduc acu-nainte, o Cu sfiala si rusine,
/: Copilas venit din ceruri, o Sa porti crucea pentru mine. :/
Cantarea nr. 420
Re major

„Celui inviat marire!” o Noi strigam cu toti cantand.
El trezi din mormant lumea, o Viata si putere dand.
Soare, Tu, sol al dreptatii, o Cum rasari maret din nori!
Bezna noptii risipit-ai, o Cand Te urci stralucitor.

Cor: Isus e viu! Isus e viu!
Lauda si onoare Lui! Amin!

Ispravit-ai Tu, in groapa, o Greul Tau calvar si sfant;
Multe lacrimi si suspine o Sfintind al Tau mormant.
Peste groapa Ta deschisa, o Trec toti ingerii in zbor
Si binecuvantand canta, o Cu al invierii cor.

Ce maret ai izbavit Tu o Ce faceau dusmanii Tai!
S-au distrus, s-au nimicit ei, o Ca sa nu mai fie rai…
Doamne, Tu traiesti in mine! o Eu, prin Tine, voi urca.
Doamne, fa ca, prin mormant, eu o Sa ajung la dreapta Ta!

Cantarea nr. 421
Re major

Din gura-n gura salutul: „Hristos a inviat!”
„Adevarat ca Hristos a inviat!”
Invaluise pamantul c-un zambet voios
Mareata veste ca viu e Hristos!

Cor: Deci sa ne bucuram acuma si noi!
Deci sa va bucurati acuma si voi!
Murind, puterea mortii El nimici:
De-aceea, ne vom veseli!

De-acum, Biruitorul nostru e viu!
Cu ani ce trec, eu tot mai bine o stiu;
Si ce promise Domnul va-mplini:
De-aceea, ne vom veseli!

Cantarea nr. 422

O, Betleem, oras micut cum dormi de linistit,
In timp ce mii de stele sus alearga-n infinit!
La tine,-n intuneric, Lumina S-a nascut.
O iesle, un staul doar ai dat Celui far’ de-nceput.

Pe cand dormeai nepasator, Mesia a venit
Si osti ceresti vesteau in cor pe Cel ce ne-a iubit.
Tu, steaua diminetii, vesteste nasterea!
Pamantu-ntreg sa-nalte, azi, cantari, spre slava Sa!

Azi, Te rugam, cobori la noi, Copil din Betleem!
Arunc-afar-orice pacat! Pe Tine doar Te vrem!
Ne indulceste viata, in lumea de nevoi!
O, scumpe Domn, Emanuel, vino, ramai cu noi!

Cantarea nr. 423

/: E Craciun acuma iar; o Ca si la-nceput,
Munti si vai a strabatut o Vestea: „S-a nascut!” :/

Cor: /: Mesia, :/ o Esti nadejdea vietii noastre,
In lumea cea rea! :/

/: N-avem daruri ca sa-I dam: o Ce-ar putea primi?
Dar, in loc de daruri, vrem, o Vesnic a-L sluji. :/

/: Azi, din inima-I cantam, o Precum ingerii;
Mic si mare, sa-L laudam! o Din cer a venit… :/
Cantarea nr. 424

„Hristos a inviat!” – „E viu cu-adevarat!”
De-aceasta veste toti ne bucuram.
El vina ne-a purtat, cand viata El Si-a dat,
Dar iata, c-a-nviat si-L laudam.

Cor: /: Ingerul a venit, piatra a pravalit;
Multi s-au inspaimantat cand a inviat.
Hristos a inviat! O, cat de minunat:
Din morti, a treia zi, a inviat. :/

Hristos a inviat! O, cat de minunat!
Nadejdea ne-a-ntarit, cand a-nviat;
Si, de vom adormi, dar nu pentru vecii,
Caci va veni o zi cand ne-om scula!

Cor: /: Trambita va suna… din morti, noi ne-om scula…
Noi ne vom ridica… Aleluia!…
Hristos a inviat! O, cat de minunat!
Dupa cum a-nviat, vom invia… :/

Cantarea nr. 425
Mi bemol

O, ce veste imbucuratoare o Care ingerii ne-au adus,
Veste despre marea indurare
Care Dumnezeu ne-a trimis de sus

Cor: Iata, S-a nascut Isus! o Mantuire ne-a adus!
El ne scapa de nevoi; o Dumnezeu este cu noi!

„O, ce veste imbucuratoare!” o Cantam toti, cu-nsufletire.
Sa vesteasca, deci, buzele noastre: o Domnul ne-a daruit mantuire!
O, ce veste imbucuratoare! o Ea stampara orice dureri.
Domnul, de sus, la noi Se coboara
Cel Sfant, ca sa ne ridice la cer…

Cantarea nr. 426

Zic Betleem, zic si Golgota, o Zic Ghetsimani si ma-nfior;
/: Cand zic Isus, inima-mi plange o Si ranele parca ma dor… :/

Cor: /: Pentru mine, :/ ai rabdat; o /: Pentru mine, :/ ai plans;
/: Pentru mine; :/ ai murit, o O, Isus Hristos!…

De merg la iesle sau la cruce, o Pe-un drum cu lacrimi presarat,
/: Ma plec adanc, cu umilinta, o Spre locul unde m-ai salvat… :/

Tu ai venit, de buna voie, o Sa ma rascumperi din pacat;
/: Eu Te ador si Iti dau slava, o Caci Tu esti marele-Mparat… :/

Cantarea nr. 427

Zari la zari isi duc salutul, o Prin vazduhu-ndepartat;
Tari si mari asculta cantul o Ce rasuna-ntreg pamantul,
Caci Hristos a inviat.

Cor: A-nviat! /: A-nviat! :/ A-nviat Hristos din morti!
Glorii-n cerul minunat!
Tot pamantu-n lung si-n lat,
Sa-L slaveasca ne’ncetat,
Caci Hristos a inviat!

Pe ocean, corabierii, o Milioane pe uscat
Isi dau mana, cu iubire, o Se saluta cu-nfratire,
Caci Hristos a inviat!
Corul ingerilor canta, Se inalta minunat;
Ii urmeaza serafimii, o Ceru-ntreg si heruvimii,
Caci Hristos a inviat!

Vino, suflet, te uneste! o Canta,-n corul minunat!
Canta,-n corul infratirii, o Imnul sfant al nemuririi,
Caci Hristos a inviat!

Cantarea nr. 428

Din stralucire, – ce istorisire! –
Jos, Domnul a venit; Isus El S-a numit.
Nascut in paie, in umile straie,
Om al durerii si, de chin, zdrobit.

Cor: O, ce-ndurare! O, Doamne mare,
Esti al meu Soare, si Te iubesc!
Tu – Creatorul, esti Salvatorul!
Cum pot, o, Doamne, sa-Ti multumesc?

Ce bunatate! M-a iertat de toate
Si-n bezna noptii grea, eu am lumina Sa!
Sa-mi dea iertarea, a lasat splendoarea;
A rabdat chinul, pentru vina mea.

Cantarea nr. 429

Aceasta este vestea buna o Pe care noi o asteptam;
In cer si pe pamant rasuna o Ce s-a-ntamplat in Betleem.

Cor: Acum, si noi, ca dar, o Ti-aducem la altar;
Aici, la ieslea Ta, o Ti-aducem inima
Ca Tu s-o curatesti o Si-n ea sa locuiesti,
Sa faci, din ea, tot ce doresti!
Cum ingerii in noaptea sfanta o Pastorilor vestea le-au dus,
A lor cantare-n cer rasuna o Ca-n iesle S-a nascut Isus.

O lumina din cer se-arata o La magi. O stea din rasarit,
In noapte-aceea neuitata, o La iesle, i-a calauzit.

Aceasta stea calauzeste, o Si astazi, pe poporul Sau.
Isus, poporu-Si pregateste o Sa-l duca-n cer, la Dumnezeu.

Cor: Acum, si noi, in cor, o Cu ingerii din cer,
In casa Tatalui, o La nunta Mielului,
Vom canta neincetat lui Dumnezeu
Prea’Nalt, o Caci, prin Isus El ne-a salvat…

CANTARI DESPRE COBORAREA DUHULUI SFANT

Cantarea nr. 430

Azi Duhul Sfant e roua diminetii,
Peste poporul cel rascumparat;
E aurora, bucuria vietii, o Puterea Celui ce ne-a mangaiat.

Cor: Azi, Sfantul Duh e-o binecuvantare
A mangaierilor de la Rusali;
E-o ploaie mai tarzie pe ogoare,
Care ne da sperante tot mai mari.

Azi, Duhul Sfant aprinde-n noi lumina,
Ne lamureste scopul jertfei Lui,
Ne curateste sa primim arvuna
Cununa Slavei, haina cerului.

Azi, Duhul Sfant ne-nflacareaza dorul
Sa-L preamarim pe Rascumparator;
Ne umple de putere Creatorul, o Putere din izvor stralucitor!

Cantarea nr. 431
Fa major

Cand, in Corint, el se opreste – o Pavel cel viteaz,
Si cand de Duhul Sfant le vorbeste, o Cu lacrimi pe obraz:

Cor: /: Fratilor, staruiti
Duhul Sfant sa-L primiti!
Dar ceresc, dar maret,
Darul sfant dumnezeiesc. :/
Caci cine vorbeste-n alta limba, o Nu-si vorbeste lui,
Pentru cel ce-i fara de credinta, o Ci, chiar Domnului!

Staruiti si asupra prorociei! o O, ce har bogat!
Caci, prin ea, Biserica invie, o Creste neincetat.

Caci, in corp, sunt multe madulare o Si toate-s din el;
Unu-i cap, iar altul e picioare. o Cu ele mergem.

Cu mainile, facem milostenii, o Pentru cei saraci,
Dar Isus de sus El ne vede o Daca judecati.

„Ati primit voi Duhul Sfant, atuncea o Cand v-ati botezat?”
Pavel pe niste ucenici intreaba o Si ei s-au mirat.

Cantarea nr. 432

Doamne, noi cerem, cu dor, o Nu un lucru pieritor,
Nici desarte amagiri, o Nici potrivnice simtiri.

Cor: Iata, Doamne, ce dorim: o Dupa Tine sa venim!
Umple-ne cu Duhul Sfant,
Sa-Ti slujim pan’ la mormant!
Sa ramai mereu cu noi,
Sa nu dam nicicand-napoi!

Duhul Sfant, nu firea mea, o Stapaneasca-ma cum vrea!
Sa-L ascult, cu drag, voiesc, o Ca nicicand sa nu gresesc.

De-astazi hotarasca El o Lucrul nostru, de-orice fel!
Fapte, vorbe, cuget chiar, o Sa reflecte al Sau har!
– Amin –
Cantarea nr. 433
Re major

Doamne, stiu de-o revarsare o De Duh Sfant si limbi de foc
Ce-a umplut pe fiecare, o Zguduind casa din loc.
/: Si pe noi, si pe noi, o Umple-ne cu Duh pe noi! :/

Tata, vrei sa treci-nainte? o Nu ne vezi pe noi de-aici?
Te rugam, o, bun Parinte, o Un cuvant numai sa zici!
/: Si pe noi, si pe noi, o Umple-ne cu Duh pe noi! :/

O, Isuse, fie-Ti mila! o Iata-ma-s aici si eu.
Vezi Tu starea mea umila? o Iarta-mi dar, pacatul meu!
/: Iarta-mi Tu, iarta-mi Tu, o Iarta-mi Tu pacatul meu! :/

Tu Iti tii promisiunea o Fata de poporul Tau.
Deci, asculta-mi rugaciunea: o Ma boteaza, Domnul meu!
/: Eu astept, eu astept, o Duhul Sfant eu Il astept. :/

Doamne, Duh Iti cerem Tie, o Caci Tu vrei sa dai, si poti;
Umple azi, cu bogatie, o Pe copiii Tai, pe toti!
/: Da, pe toti, da, pe toti! o Umple-ne cu Duh pe toti! :/

Cantarea nr. 434

O, Sfinte Duh de viata darnic, o Ce inimile le-ncalzesti,
Poporul Tau Te cheama dornic, o Lumina Ta s-o daruiesti.

Cor: Noi Te rugam, revars-acuma o Din stropii Tai, cei minunati,
Si Te-om slavi, pe Tine,-ntruna, o Pana, la cer, vom fi luati.

Coboara, plin de roade sfinte, o Cu haina Ta sa ne-mbraci;
Cu noi, pe drum, sa mergi-nainte, o Sa miluiesti pe cei saraci.

Cobori cu daruri si putere, o Minuni si semne din belsug!
Inlatura orice durere o Si sa zdrobesti al firii jug!
Marire sa-Ti cantam, pe cale, o Sa Te servim de seva plini;
Iar pentru ziua nuntii Tale, o Ti-om pune, la picioare, crini.

O, Sfinte Duh de viata darnic o In orice zi sa ne-nsotesti!
Sa ne vedem curand, in ceruri, o Acolo unde locuiesti.
– Amin –

Cantarea nr. 435
Sol bemol

O, vino iarasi, ca pe vremuri, o Coboara iarasi pe pamant!
O, vino iarasi, intre oameni!
O, vino, Duh, o, Duh Preasfant!

Cor: Mi-e inima de doruri plina o Sa Te vedem cum iarasi vii…
Copiii Tai de mult suspina o Sa vii la noi… sa vii… sa vii…

Ah, adu Tu inviorarea o Si primavara Ta, Isus!
Redesteptarea si unirea o Ce-nalta tot mai sus, mai sus.

Iar chipul nostru sa arate o In veci al Tatalui chip sfant!
Sa fie voia Ta, in toate, o Precum in cer si pe pamant!

Cantarea nr. 436
Si minor

Staruiti acum cu totii o Dupa Duhul Sfant,
/: Caci Isus, Domnul vietii, o Va veni-n curand. :/

Domnul, cu glasul Sau dulce o Atunci va striga;
/: Biserica, din morminte, o Se va destepta. :/

Si, in nori, atunci cu totii o Se vor ridica,
/: Cu toti binecuvantatii o Spre-a-L intampina. :/
Cu ostirea Lui cereasca o Ii va numara;
/: Imbracati in haine albe o Se vor bucura. :/

Cantarea nr. 437

O, Porumbel cu pene sfinte o Ce ai zburat din vesnicii,
Noi Te rugam, rugam fierbinte, o Noi Te rugam la noi sa vii!

Cor: Mai vin’ o data, /: Mai vin’ o data, :/
Porumbel ceresc si sfant!
Mai vin’ o data, /: mai vin’ o data, :/
La noi, pe pamant!

Mi-i dor, mi-i dor de-a Ta cantare o Cantata-n limbile de foc,
Ca-n ziua-ntai de la Rusalii, o Cand ai miscat casa din loc.

Cobori, cu pacea Ta cereasca, o Si-adu-ne pace pe pamant,
Din pacea Ta dumnezeiasca, o O, Porumbel ceresc si sfant!:

Mi-i dor, mi-i dor de dimineata o Cand vom zbura in jurulTau,
Si vom uita, pe veci, durerea, o Sus, la tronul lui Dumnezeu.

Mi-i dor, mi-i dor de acea clipa o Cand vei veni ca sa ne iei,
Si sa ne duci in a Ta slava o La stolul sfant de porumbei.

Cobori, cobori la noi in vale, o Cobori din cerul Tau preasfant!
Cobori la noi, in adunare, o Cobori la noi, jos pe pamant!
– Amin –

Cantarea nr. 438

Ucenicii-n rugaciune, o In odaia cea de sus,
Asteptau o promisiune: o Ea-i puterea cea de sus.
Cor: /: O, Doamne, revars-o si azi :/
Si umple-ne pe toti!

Tu puterea ai trimis-o, o Cu un vuiet mare-n jos,
Si in limbi de foc ai dat-o o Fiecarui credincios.

Duhul Sfant de altadata o Da putere cea dintai,
Domnul si-astazi o revarsa, o Ca-i promisa la ai Sai.

Cantarea nr. 439

Pentru noi, s-a ivit mantuirea;
Pentru noi, Cel de sus a murit;
/: Pentru noi, s-a ivit izbavirea,
Pentru noi, Cel de sus S-a jertfit. :/

Cor: /: Lasati Duhul Sfant sa lucreze
Sa ne elibereze de blestem si pacat!
Lasati pe pamant fericirea,
Dragostea si iubirea
Ce Isus le-a lasat… :/

Cu Isus, vom zbura catre stele;
Cu Isus, spre o lume de vis;
/: Cu Isus, trec ispitele grele;
Cu Isus, vom zbura-n Paradis. :/

CANTARI PENTRU BOTEZUL IN APA

Cantarea nr. 440
Mi bemol

Iata, cerul asteapta candidati… o Cine vine, cine vine?…
Dumnezeu Isi intinde al Sau brat… o Cine vine, cine vine?…

Cor: Cine vine, o, cine vine?
Caci cerul inca e deschis!
Cine vine, o, cine vine?
Grabiti-va spre Paradis!

Domnul Isus mai este Salvator, o Cine vine, cine vine?…
Si asteapta nespus de rabdator… o Cine vine, cine vine?…

Timpul este nespus de limitat… o Cine vine, cine vine?…
Te grabeste, de vrei sa fii salvat! o Cine vine, cine vine?

Cantarea nr. 441
Sol major

Ca un pom sunt langa ape, o Salvatorul m-a sadit.
Voi aduce mereu roade, o Tot la timpul potrivit!

Cor: Fericit e omul care… o E sadit de Dumnezeu…
Plini de roada fiecare, o Sa-L slujim si tu si eu!

El doreste roade-ntruna o Si le cauta ne’ncetat.
Esti tu verde totdeauna, o Sau de mult te-ai si uscat?

Fapte bune, cu credinta, o Sa rodesti neincetat!
Doar la pace, umilinta… o Isus Domnul te-a chemat.
Sa iubesti pe orisicine o Cu iubirea cea dintai!
Astfel, pom sadit la ape o Pentru vesnicii, ramai!

Cantarea nr. 442
Mi bemol

Pierdut in lume, dupa apa insetam
Si n-am gasit pe nimeni sa mi-o dea,
Dar am venit la Isus, asa cum eram o Si apa am gasit la Golgota.

Cor: Apa din izvorul sfant al vietii!
Numai la Calvar eu am gasit in dar…
Apa din izvorul sfant al vietii!
Ce minunat, bogat izvor de har!…

Si tu, daca vrei setea sa ti-o potolesti,
Alearga la acest izvor bogat!
Sufletul meu e plin de bucurii ceresti
Si canta: „Aleluia!” ne’ncetat…

De ce nu vii, chiar azi, la Domnul, la Calvar,
Izvorul vietii si tu sa-l gasesti?…
Mantuitorul azi te cheama. Vino dar,
In suflet fericirea s-o primesti!

Cantarea nr. 443
Si bemol

Cor: /: Sa vina la izvor, sa bea! o Sa vina la izvor, sa bea
Cine-nseteaza! Cine-nseteaza o Sa vina si sa bea! :/

Apa vie curge chiar sub altar
Si, pe unde trece,-i bucurie… har…
O, ce apa buna-i apa vie, o Raul care curge din vesnicie!…
Apa cristalina curge neincetat, o Apa ce alina pe cel insetat.
O, ce apa buna-i apa vie, o Raul care curge din vesnicie!…

Raul vindecarii, rau vindecator, o Rau de vindecare a-sufletelor!
Cine bea din apa raului bogat, o El va fi indata, pe loc, vindecat!

Cantarea nr. 444
Mi major

Vino, la apa vietii, o Setos, ostenit si slab!
Vino, ca nu in zadar vii! o Aici vei afla repaus.

Cor: Grabeste-te, nu-ntarzia! o Viata vesnica-ti va fi plata.
Aici e apa vietii, o Aici fie tinta ta!

La acest izvor grabeste, o Umple-te de credinta!
Aici pacatul se sterge, o Aici se-mparte mila.

Vino la acest izvor sfant, o Vindecare vei primi.
Vezi, izvoraste viata; o Bea, caci fericit vei fi.

CANTARI PENTRU SERVICIUL DE BINECUVANTARE A COPIILOR

Cantarea nr. 445
Fa major

„Ca si niste copilasi o Dragi, plapanzi si iertatori,
Blanzi, frumosi si dragalasi o Si de pace iubitori,
Ca si ei,” – Isus a zis – o „Trebuie si voi sa fiti.
Doar asa in Paradis o Veti ajunge fericiti.”

Cor: „Lasati copilasii sa vie!”
Isus la ucenici spunea…
Si azi, cu-aceeasi bucurie,
El vrea a-i binecuvanta.

Doamne, pe acesti copii o De primejdii sa-i feresti!
Da-le binecuvantari, o Din comorile ceresti!
Pe parintii lor, la fel, o Sa-i ajuti, sa-i creasca mari
Pana cand, o, Sfinte Miel, o Sus pe nori o sa apari…

Fa-i sa-Ti fie sujitori, o Credinciosi rascumparati!
Fa-i s-ajunga vestitori o De Cuvant inflacarati!…
Cand vei reveni, pe nor, o Sa Te-ntampine, la fel,
Pruncii cu parintii lor, o Sfinte Domn, Emanuel!”

Cantarea nr. 446
Do major

„Ce minunat si ce frumos, o Sa fii bun credincios!”
Asa-mi spunea mamica mea. o Din Biblie-mi citea,
Ea se ruga pentru noi toti, o Despre Isus vorbea
Din dragostea lui Dumnezeu adeseori canta.
Mama-n cantec, ea imi povestea o Despre Isus, despre Golgota.
Cu credinta mama se ruga o Si in ruga ea spunea asa:
„Binecuvanta, Doamne, copilasii mei!
Tata bun, plin de mila, fii Tu pentru ei!”

Imi aduc si-acum aminte o Ruga mamei catre cer –
/: Ce iubire fara margini, o Pentru copilasii ei! :/

Cor: /: Ce fericire nespusa va fi,
Cand noi toti ne-om vedea sus in cer!…
Mama si tata si sora si frate,
Vom fi impreuna mereu.
Mama se bucura, inima-si alina;
Mama canta asa frumos,
Cerul o asculta, lacrima-i disparea:
Ferice sa fii bun credincios. :/

Urmariti s-aveti credinta o Mamei din cantecul meu!
Staruiti in rugaciune! o Laudati pe Dumnezeu!

Cantarea nr. 447
Re major

Din cate nume-s pe pamant, o Nici unul nu-i mai drag si sfant,
Nu e mai dulce, nu-i mai drag o Decat acel ce-asteapta-n prag
Stiti care-i? MAMA!

Cor: De ce nu vrei sa fii tu, mama?…
Vei plange odata dar, va fi tarziu
Caci nu vrei sa se auda-n casa ta, cuvantul dulce: „Mama!”
Nu-i camin acela unde nu se-aude: „Mama!”-n el.
De ce nu vrei sa fii si tu, sa fii o mama?

De-atatea ori, cand tu dormeai o Si mama nu ai vrut sa fii,
Eu leganam si suspinam, o Odoru-mbrate mi-l strangeam,
Cu drag de MAMA.
De cate ori, in sapte… ani? o De cate ori? De mii de ori!
Cate sudori pe fruntea ei o Au curs nu stie nimenea!
Caci a fost MAMA.

Mi-ai pus pe cap un curcubeu o Din cei mai dragi luceferi;
Mi-i drag de ochii mei din cap, o Dar mult mai drag imi e de ei
Ca-mi zic toti: „MAMA!”

Cantarea nr. 448

Mama mea m-a iubit si cu drag m-a-ngrijit,
Ca sa nu mi se-ntample vreun rau.
Imi dadea tot ce-avea, iar in suflet purta
Dor adanc pentru sufletul meu.

Cor: /: Voi iubi mama mea neincetat
Caci, prin ea, Domnul viata mi-a dat!
Si-mpreuna, Te rog, o, Doamne,
Fa sa fim, pe veci, sus la Tine! :/

Ne’ncetat langa pat nopti intregi a vegheat,
Cand eu in suferinti ma zbateam;
Nu manca, nu dormea, bucuroasa se jertfea,
Caci asa m-a iubit mama mea.

De Isus mi-a vorbit cum pe cruce-a murit,
Caci dorea sa ma vada salvat
Si, cu lacrimi fierbinti, se topea-n rugaminti,
Pan’ ce eu, Domnului, m-am predat.
– Amin –

Cantarea nr. 449
Fa major

Isus are multa grija de copiii Lui,
El le da in dar pace si mult har.
Isus binecuvanteaza pe copiii Lui,
El le da in dar pace si mult har.

Cor: /: Dragi copii, veniti, cu toti cantati
O cantare despre Isus! La El, alergati!
Dragi copii, cantati cu toti, voiosi!
Isus pe toti va iubeste sa fiti bucurosi. :/

Isus este fericirea! Voi sa nu uitati o /: Lui sa va rugati! :/
Ziua, noaptea, El vegheaza, El este cu voi,
El va da in dar pace si mult har.

Soarele, pamantul, luna, stelele de sus o /: Canta lui Isus; :/
Florile, iarba-n gradina, cerul fara nori o /: Toate-s pentru voi. :/

Cantarea nr. 450
Re minor

Iubirea de mama nu pot s-o descriu o Oricat as dori si as vrea.
Trudeste din greu, robotind neincetet, o Odihna n-a aflat.

Cor: /: Copiii se duc, o uita ades o Se duc azi pe drumul ales; :/

Si eu am o mama ce mult m-a ingrijit o De rele ades’ m-a ferit.
In brate m-a dus, la piept m-a vegheat, o In ruga m-a purtat.

Cor: /: Adesea eu uit sa ii multumesc,
Cand mainile ei se-obosesc. :/

Si tu ai o mama ce mult te-a ingrijit; o Iubind-o, vei fi fericit.
Un sfat de la ea oricand vei primi, o Spre bine a-ti sluji.

Cor: /: Iubeste-o mereu si n-o intrista,
Caci ea este doar mama ta! :/
Odata vei fi, si tu, mama candva; o Copii buni sa ai, tu ai vrea
Ce vrei sa nu faca, sa nu faci acum – o Sa judeci ce iti spun!

Cor: /: Ferice va fi de tine si-ai tai
Caci Domnul iubeste pe-ai Sai! :/

Cantarea nr. 451

Pe calea Ta, primii pasi i-am facut de copil…
Pe-atunci multe nu-ntelegeam…
Indrageam casa Ta, voia Ta o-ndrageam
In viata ca sa fiu umil.

Cor: Eram mic, dar Isus, in mine, crestea
Si Cuvantul cel Sfant viata imi umplea
/: Astazi, stiu ca El este-n viata mea
Si ca El este pacea mea. :/

Pe calea Ta, eu, un tanar, Iti multumesc
C-ai purtat pasii mei catre cer.
Sufletul mi-ai salvat si eu Iti multumesc
Si acum fericirea Ti-o cer!

Pe calea Ta, mai e loc pentru un pacatos,
Sa vina orice tanar acum!
El te vrea, sus in cerul Sau luminos.
Vino la Domnul nostru cel bun!
– Amin –

Cantarea nr. 452
Re minor

In timpul vietii tineresti nimic eu nu stiam;
Din zori si pana-n noapate grea, in nepasari traiam.
Traiam condus de gandul meu, traiam pe placul meu,
Iar mama suspina adanc dupa sufletul meu.
Cor: /: In rugaciunea mamei, o In rugaciunea ei,
Eu numele mi-l auzeam – o In rugaciunea ei. :/

Umblam pe drumuri ratacind, la Domnul nu gandeam;
Prin fapte rele ce faceam, pe mama-ndureram…
Cu inima ranita greu, dar plina de iubire
Vedeam cum se ruga mereu plangand pentru mine.

In timpul vietii tineresti, pe mama auzeam:
„Te rog, pe tine, fiule asculta glasul meu!
Fugi de pacat, nu face rau, la Domnul vino azi!…”
Si-am auzit cum se ruga: „O, fiul meu pierdut!”

Traiam tot zile vesele si viata-mi se scurgea;
De multe rele ce faceam nimica nu stiam.
Dar, prin furtuni si ganduri noi prin viata cand treceam,
Eu glasul ei il auzeam cum iarasi se ruga.

Tarziu pe Domnul L-am aflat, pe vesnicul Isus;
Eu faptele le-am parasit si Il iubesc nespus,
Iar raza Domnului Isus s-a revarsat duios
Si-n dar pe toate le-am primit de la Isus Hristos.

Cor: /: Prin rugaciunea mamei, o Prin rugaciunea ei,
Mi-a sters Isus pacatele, o Prin rugaciunea ei. – :/

Cantarea nr. 453
Do minor

Mama! o Intaia privire-ostenita pe chipu-ti plapand;
Intaiul cuvant ce-l vei spune, cu drag, in curand;
Intaiul suras, tainuit in dureri mult, prea mult;
Intaiul cant dulce, pe frunte intaiul sarut,
Intaiul scump dascal cu primul cuvant este ea,
Mama, ce-n brate te tine cu drag! o Da, mama ta!…
Cor: Mama-i izvor nesecat o De iubiri si trairi sufletesti;
Sfant rau de viata-n transfer o Spre cei ce sunt fii pamantesti;
Caldura si lucru si veghe o E mama in ceasuri tarzii –
Nopti albe traite in zbucium o Sa dea un alin la copii…

Mama! La pieptu-i, pe brate, adesea ea-ti va fi scut;
Ti-i primul prieten spre care privesti azi tacut
Si parca ai vrea ca sa-i spui, printr-un zambet usor,
Ceva ce in suflet ar face-o sa arda de dor
Cum tu, cand vei creste, model de respect printre multi,
Vei fi, si chiar primul vei spune: o „De mama s-asculti!…”

Cor: Mama-i povata, mustrare, o Iertare si sfaturi cu drag;
Chemari si-ndrumari catre-o tinta o Ideala in anii sirag;
Mama-i departe si aproape, o Fiinta cu-aceleasi dorinti
Cu inima jar din putine o Puteri printre lacrimi fierbinti.

Mama! o Intaiul cald leagan sub ochi luminosi, sclipitori;
Intaia iubire ca roua curata de flori.
Deci, numai o mama ti-i data s-o ai aici jos
Spre care-ti indrepti astazi privirea, si-n chipu-i frumos,
Gasesti un alin, un indemn, un cuvant iertator
De mama sublima ce-n brate o Te tine cu dor.

Cor: Mama-i fiinta dorita, o La bine si-n grele dureri…
E singurul suflet in care o Mai poti sa gasesti mangaieri;
Mama-i rugi sfinte-naltate o Cu ganduri curate in sus,
Nadejdi ancorate la tarmul o Iubirii cu drag in Isus.

Cantarea nr. 454
Fa major

Mama mea, mama mea o A plecat in vesnicii spre alte zari…
A lasat vatra sa; o Eu am strans cenusa ei ce s-a risipit.
Cor: /: Unde e mama mea? o Mi-e dor de ea…
Cantecul mamei imi rasuna-n amintiri…
Mi-e dor de mama mea, o Mi-e dor s-o vad.
Cine-mi va da cantecul mamei inapoi? :/

Mama mea, mama mea o M-a crescut cu iubire si m-a ingrijit;
M-a-nvatat sa ma rog o Sa iubesc omenirea si pe Isus.

Dumnezeu, Dumnezeu o Imi va da zambetul mamei inapoi!
Eu astept, nerabdator, o Marea zi a intalnirii-n viitor.

Cantarea nr. 455
Fa major

Sa-I multumesti lui Dumnezeu, o De ai, in lume, azi, o mama
/: Si s-o asculti acum, cu drag,
Caci te-a crescut cu griji, cu teama… :/

Caci numai mama te-a crescut, o Din frageda-ti copilarie,
/: Si numai ea ti-a aratat o Cuvantul vietii, din pruncie… :/

Ea pentru tine s-a rugat o Si zi si noapte cu placere,
/: Iar dimineata te-a sculat o Spre a-i servi ca mangaiere. :/

Intai mama te-a invatat o De-a Domnului iubire sfanta
Si numai ea ti-a aratat o Speranta cea mai fericita…

De-ai fost bolnav, ea te-a-ngrijit o Cu dragostea ce-alina dorul
/: Si, daca toti te-au parasit, o Doar ea, ti-a fost mangaietorul. :/

S-o ingrijesti acum, cu drag, o Daca este inca in viata,
/: Si s-o ajuti chiar fiind pribeag, o Cu multe greutati prin viata. :/

Iar mama, de te-a parasit o Si n-ai in lume fericire,
/: Atunci, sa-i pui, pe-al ei mormant,
Buchet de flori, ca amintire… :/
Cantarea nr. 456
Re minor

Stau adeseori pe ganduri si privesc
Primavara florile cum infloresc;
/: Pe campie, mielusei zburda langa mama lor,
Pasarelele isi canta cantul lor. :/

Imi aduc aminte si de mama mea
Cum zburdam cand eram mic pe langa ea.
/: Cu dragoste, pe genunchii ei, cu drag ma aseza
Si pe obrajori cu drag ma saruta. :/

Mama draga, astazi de te-as mai avea,
Nu doresc in lumea asta altceva
/: Si de dorul tau, o, mama, sufletu-mi tanjeste greu,
Caci doresc din nou sa-ti aud glasul tau… :/

Multe lacrimi ai varsat pan’ m-ai crescut,
Multe nopti neadormite au trecut;
/: Cand eram in suferinta, mama draga, te rugai
Iar in brate pruncusorul ti-l strangeai. :/

Astazi, mama, in mormant te odihnesti
Iar obrajii mei, in lacrimi, se topesc,
/: Iar acuma astept ziua sa plec de pe-acest pamant,
Caci doresc sa te-ntalnesc, in cerul sfant. :/

Iar pana cand Tu, Isuse, vei veni,
Si pe mama, in cer, o voi intalni,
/: Vor ramane amintiri ce nu se vor uita nicicand –
C-am avut o mama scumpa pe pamant… :/

Cantarea nr. 457
Fa major

Si mama ne-a chemat pe toti in casa,
Iar noi, copiii, afara ne jucam;
Ne amintim de vocea ei duioasa,
Din vremea-aceea cand copii eram:

Cor: /: „Copii, veniti la cina! – o Iata ca seara a sosit,
In casa e lumina o Si paturile vi le-am pregatit…” :/

Dar vreme-aceea a trecut si, iata,
Doar amintiri ne-au mai ramas de-atunci
A-mamei noastre-atat de calde soapte
Si-a ei atat de severe porunci.

La fel vom auzi si noi chemarea,
Chemarea Celui care ne-a iubit,
Cu vocea Lui atat de minunata:
„Copii veniti caci totu-i pregatit!”

Cor: /:„Lumina e aprinsa, o In casa Tatalui de sus,
Si masa e intinsa. o Copii, veniti la regele Isus!” :/

Acolo vom lasa copilaria o Si jocurile-n care-am petrecut;
Acolo vom incepe vesnicia, o In fericirea fara de sfarsit…

Vei auzi, si tu, atunci chemarea, o Copile, care-afara pribegesti?
Priveste, se coboara inserarea o Si tu, in lume, inca ratacesti…

Cantarea nr. 458
Re minor

Vie copilasii la Cel Rastignit!
Pentru pacatosii, Domnul a murit!
/: Iata, acum atarna, bland si rabdator,
Plin de rani pe cruce, Bunul Salvator. :/

Inimile voastre sa le inmuiati
Si iertare cereti, lacrimi sa varsati,
/: Caci pacatul nostru Domnul l-a purtat;
Pentru vina noastra, moartea a rabdat. :/

Deci, fugiti de rele, nu pacatuiti
Si iertare cereti cand va stiti gresiti!
/: Izgoniti mandria, pofta de-orice rau!
Din inima rugati-L, chiar daca vi-e greu! :/

Laudati-L pe El, pe Crucificat,
Spuneti-I: „O, Doamne, Tie ne-am predat!
/: Prin al Tau sfant sange, Tu ne-ai curatit;
Pentru vesnicie, Tu ne-ai mantuit…” :/

Cantarea nr. 459
Mi minor

/: Unde-as mai gasi iubire o Dulce ca a ta?
Unde aflu alinare, o Ca la mama mea? :/

Cor: /: Mama, mama! o Suflet drag si bland,
Ti-oi pastra iubirea-ti calda o Pana la mormant. :/

/: Unde pot gasi cuvinte, o Ca la mama mea
Ce mi le dadea odata, o Cand micut eram? :/

/: Cand eram in departare, o Era asa de greu…
Ca sa vii la patul meu, o Te-asteptam mereu. :/

/: O, iubita a mea mama,o Ce mult te iubesc!
Iarta-ma, mamica draga: o Mereu iti gresesc… :/

/: Mama, mama, scumpa mama, o Suflet intelept,
Te voi asculta in toate, o Strange-te-oi la piept. :/

CANTARI DE NUNTA

Cantarea nr. 460

Azi, cand Domnul v-aduce unirea,
Am venit cu iubire-ntre voi,
/: Imnuri sfinte-naltand proslavirea
Ca Isus e de fata-ntre noi. :/

El sa va implineasca dorinta,
Tot ce cereti si-i bun, sa va dea!
/: Va sporeasca mereu El credinta
Si in carul cel sfant sa va ia. :/

Sa va-nvete Isus ce-i jertfirea,
Unul cum pentru altul sa fiti;
/: Ce-a putut savarsi, cand iubirea,
Pentru veci, ne-a facut fericiti. :/

Va dorim ca iubirea divina
Sa-ndulceasca al vietii greu jug
/: Si-n furtuna, ca-n ziua senina,
S-aveti pace si har din belsug! :/

Cantarea nr. 461

Azi doua inimi, Doamne, o La Tine au venit
Ca sa Iti ceara sprijin, o Pe drumul ce-au pornit.

Cor: „Binecuvanta-i, Doamne!” o Noi Te rugam acum,
„Condu-i, cu dreapta sfanta, o Pe-al casniciei drum!”

Spre cer, fa-i sa priveasca, o La bine si la greu
Si-n rugaciuni sa creasca, o Din zi in zi, mereu!
Uneste-i Tu, o, Doamne, o Asa precum Tu stii,
Ca ceea ce unesti Tu, o Nimeni n-a desparti!

Uneste-i, chiar acuma! o Uneste-i, pe deplin!
Uniti de azi sa fie, o Pana in veci! Amin.

Cantarea nr. 462

Astazi este ziua scumpa, dragii nostri,
Zi de mare stralucire pentru voi.
Astazi va legati, din dragoste curata,
Sa-L serviti, cu drag pe Isus amandoi.

Cor: Cu Isus, cu Isus, o Drumul vostru sa va fie fericit!
Si-n iubire, cu unire, o Ne’ncetat, cu zel si ravna, sa-I serviti!

Sa alegeti tot ce-i bine-n viata!
Sa vestiti iertarea data de Hristos!
Aducandu-I rod bogat, in pocainta,
Sa vestiti, din ce adanc, Isus ne-a scos!

Va iubim si va dorim o noua viata
Cu Isus sa va ziditi un nou camin
Alegand, ca primul oaspete in casa,
Pe Isus cel sfant cu harul Sau divin.
– Amin –

Cantarea nr. 463

Casatorie fara Tine nu-i! o Vino, Isuse la noi!
Noi Te rugam, spre cer, Tu sa ii sui o In unire, pe-acesti doi.

Binecuvanta, binecuvanta o Tinerii ce se unesc!
Binecuvanta-i, binecuvanta-i, o Caci au spus ca se iubesc!
Binecuvanta tot acest popor o Care striga dupa Tine,
Caci Tu ne dai a-cerului comori. o Vino, Isuse, vino!

Cantarea nr. 464

Ca doi trandafiri, sa fiti amandoi,
In sfanta gradina a Duhului Sfant!
Mereu sa-nfloriti si sa raspanditi
Parfumul iubirii, parfumul dorit!

Cor: E mai bine-n doi, chiar si la nevoi.
Funia-mpletita mult mai tare e.
Cand ai de lucrat, cand ai de luptat,
Chiar si-n rugaciune vei fi ascultat.

Sa fiti un buchet cu flori de migdal,
Cu roade ca roua ce cade-n Saron!
Sa stati langa rau pe al vietii mal,
La raul care curge din noul Sion.

Sa fiti un potir cu parfum de nard,
In ruga, pe fata, mereu sa udati,
Cu lacrimi fierbinti, cu lacrimi ce ard;
Prin sfanta credinta, voi sa va rugati.

Si noi va uram, cu toti va dorim
Pe noua carare pe care-ati plecat,
Sa mergeti cu El, spre cer ne’ncetat,
Cu Domnul iubirii, in Ierusalim.

Cantarea nr. 465
Do major

Casnicie sfanta, va dorim acuma,
Cand, pe-a voastra fata, astazi radiaza
Mii de raze sfinte, ce sporesc lumina
De la Cel ce, singur, binecuvanteaza!

Cor: Crinii mantuirii, va doresc iubire
Si o puritate, ca pe-a lor petala;
Cantaretii, cantul, puneti in uimire
Trilurile care canta-n crang, cu fala.

Plange azi gradina, freamata cu jale
Amintiri, ce-au insorit copilaria;
Plang parintii care-au ostenit cu-ardoare,
Sa va faca-n viata numai bucuria…

Cor: Brazii biruintei, va doresc tarie!
Sa urmati credinta, numai in rabdare!
Biblia, in toate, calauza fie!
Ascultarea are, zile-n sir cu soare…

Da-le, Doamne,-n viata ne’ncetat iubirea!
Fii cu ei, la bine, fii cu ei la greu!…
Mergi cu ei alaturi! Tu esti ocrotirea;
Nelipsita fie pacea Ta mereu!

Cor: Fericire va doreste adunarea,
Peste ei, o, Doamne-acum, intinde-Ti mana!
Da-le biruinta, binecuantarea
Iar apoi, in urma, sa le dai cununa!

Cantarea nr. 466
Mi bemol

Dumnezeu Sfant a randuit a voastra casatorie.
Deci, El sa fie preamarit, de-acum si pana-n vesnicie!

Cor: Va multumim ca ne-ati chemat, o La nunta binecuvantata,
Si-apoi, in cerul minunat, o Cu toti sa ne vedem odata.
Iar tie, mire, eu iti spun: sa-ti ocrotesti pe veci aleasa,
Isus sa fie-n viata ta, sa-ti binecuvanteze casa!

In clipa sfanta ce-o traim, un sfat sa-i dam si la mireasa:
„Alesul tau sa-l pretuiesti si-n veci sa-i fii tu credincioasa!”

Iar la-ncheiere, miri iubiti, noi va dorim doar fericire…
Cu Isus voi pe veci sa fiti si sa va duca-n nemurire!…

Cantarea nr. 467
Sol major

Doua maini, Doamne, astazi se unesc;
Pe-acest drum impreuna ei pasesc.
Te rugam, langa ei, sa fii mereu
Sa cunoasca ca Tu esti Dumnezeu.

Cor: /: Sa-i conduci, cu mana Ta! o Tu-i poti binecuvanta –
Tine-i langa bratul Tau, o Sa fie feriti de rau. :/

Te rugam la perechea asta azi o Sa le dai binecuvantarea Ta!
Sa Te stie ca esti de partea lor, o In toate le esti sprijin si-ajutor.

Te rugam, Doamne, cand sunt in necaz,
Sa le stergi lacrima de pe obraz,
Sa cunoasca ca esti de partea lor o Fa-i Doamne, una pe amandoi.

Cantarea nr. 468

Har, pace, binecuvantare, Domnul sa va dea!
Pe a voastra cale binecuvantare, /: Domnul sa va dea! :/

Doamne,-n fata Ta, stau astazi o Doua inimi cu credinta.
Si, uniti in a lor tinta, o Tu sa le dai biruinta!
/: Iar a-Tale haruri, multe, o Fa, din ceruri, sa coboare
Peste cei ce Te asteapta, o Azi, aici, in adunare!… :/

Prin credinta, dragoste curata, mergeti inspre cer.
Iar in suferinta, doar cu biruinta /: Va conduce El. :/

Inspre culmile iubirii, o Dragostei si bucuriei,
Inspre darurile sfinte, o Sa pasiti cu barbatie!
/: Caci Isus va vrea cu Sine o Sa va duca-n a Lui casa
Ca in marea vesnicie, o Sa Ii fiti, pe veci, mireasa. :/

Har, pace, binecuvantare, dragoste curata,
Binecuvantare, Domnul sa va dea!
– Amin –

Cantarea nr. 469

Ferice casa unde este Domnul, o Prietenul cel mai bine venit!
Acolo unde, dintre toti ce-s oaspeti,
Tu, o, Isuse, esti cel mai iubit…
Acolo toate inimile-Ti canta o Si ochii catre Tine sunt tintiti;
Acolo buzele Iti aduc slava o Si toti ai casei sunt preafericiti.

Ferice casa unde sot, sotie, o In al Tau spirit, una sunt mereu
Si, de iubirea Ta cuprinsi, ei – Tie o Alaturi stau la bine si la rau…
Cand amandoi se sprijina pe Tine,
In orice timp cat de primejdios,
A lor iubire nu se micsoreaza
Ci, tot mai mult, ei se iubesc duios.

Ferice casa unde fii si fiice
Purtati ei sunt pe maini de rugaciuni,
Iar voia Ta in toate ii conduce;
Le esti Pastorul ce-i duci la pasuni.
Sunt voitori de Tine sa asculte,
Smeriti, supusi si de credinta plini;
La Tronul Tau, ei le aduc pe toate
Si-apoi cu Tine vor domni-n mariri.

Cantarea nr. 470

Pe marea vietii, lin, spre larguri, o A voastra barca s-a lansat
Cu tinta inspre sfinte tarmuri, o Spre raiul sfant si minunat.

Cor: Conducator, in barca voastra noua,
S-aveti pe Domnul Isus, ne’ncetat!
El singur poate sa v-aduca voua
Victorie, spre Portul asteptat…

Pe-oceanul vietii, se ridica o Atatea valuri si furtuni!…
Orice-ar veni, sa n-aveti frica: o Va va scapa, ca prin minuni!

Curand, la orizont, in zare, o O sa zariti un tarm sublim;
Veti ancora, in sarbatoare, o Curand sus in Ierusalim…

Catargul vostru sa se lase, o Sub calauza Domnului!
N-o sa ciocneasca alte vase, o Nici stancile oceanului.

Cantarea nr. 471
Fa major

Pe drumul vietii azi, o Doi tineri au pornit.
O, Doamne, Te rugam o Condu-i neincetat!
Sa pui, in viata lor, o Iubirea Ta din cer!
Priveste-ndurator, o Uneste soarta lor!

Cor: Dragostea Ta sa le-o dai o Si fericiti tot mereu
Sa-i vedem, toti am vrea, o Noi toti am vrea.
O zi frumoasa-i azi, o O zi, chiar ziua lor!
Revarsa-Ti Tu din plin o Iubire-n al lor dor!
De sus, din cer – Te rog – o Azi da-le bucurii
Si-n drumul lor mereu o Pe bratul Tau sa-i tii!

In barca vietii lor, o Furtuni vor infrunta;
Sa fii salvarea lor! o Tine-i pe calea Ta!
Binecuvanta-i Tu o Si sa le fii mereu
Prietenul cel bun, o La bine si la rau!

Cantarea nr. 472

Dintre florile ce-mbraca plaiurile firii,
Am cules, de nunta voastra, florile iubirii
Si-am tesut covor, din ele, pe a voastra cale
Presarand sclipiri de stele, peste-a-lor petale.

Cor: Flori frumoase… flori de nunta… o Mii si mii de flori…
Fericire, pace multa, vesnice comori…
Flori de nunta… flori alese… o Flori de-albastre zari…
Domnul, peste voi, reverse binecuvantari!…

Rasari-vor, poate, spinii pe cararea voastra
Si acoperi-vor norii, bolta cea albastra;
Nu uitati, in valul vietii, florile iubirii
Vor aduce,-n calea voastra, zorii fericirii.

Spre-ale cerurilor plaiuri, pentru vesnicie,
Fara grijuri, fara valuri, soarta voastra fie!
Dintre imnuri, veti alege imnul fericirii,
Si, din mii de flori frumoase, florile iubirii.
– Amin –

Cantarea nr. 473

Roua binecuvantarii o Cu belsug de roade sfinte,
Peste voi sa Si-o reverse o Preaputernicul Parinte!
Cor: /: Sa va-nsoteasca iubirea o Ce v-a legat!
Prin ea, traiti fericirea, o Cu-adevarat. :/

Proaspata si intarita o Sa va fie-oricand credinta!
De vin vanturi si talazuri, o Ea v-aduce biruinta.

In unirea voastra sfanta, o Izvorata din iubire,
S-aveti nunta minunata o Cu belsug de fericire!

Odihniti-va pe bratul o Dragostei si milei Sale
Si nimic n-o sa va-nfranga o Viata, pe-a Lui sfanta cale.

Veti trai, si azi si maine, o In iubirea cea curata,
Nezarind a ei sfarsire o Niciodata… niciodata.

Nu priviti la voi intruna! o Ochii vostri sa va fie
Spre Acel ce poate totul, o Spre Isus ce-adanc va stie.

Cantarea nr. 474
Do major

Azi, din gradina, doi trandafiri, in sunete de cant,
Pasesc ‘nainte, inmiresmati, sa faca legamant.
Sunt smulsi usor, la timpul lor, ca un buchet de flori;
In Fata Ta, o, Doamne,-asteapta, bogatele-Ti comori.

Cor: Chiar de vine vant, furtuna, sa stati neclintiti!
De ispite si-ncercare, nu fiti biruiti!
Inainte mergi, o, Doamne, soare sfant le fii
Si, pe calea Ta paseasca, plini de bucurii, pana-n vesnicii!

Voi faceti legamant, pastrati-l deplin, pan’ la sfarsit!
Sa se-nnoiasca, nu se-nvecheasca, ramana neclintit!
In vesnicie ce o sa vie, veti fi mult rasplatiti;
Si-aici, in viata, din suferinte, veti fi dar izbaviti.
Cor: In necazuri, Tu asculta-i! Da-le ajutor!
Bratul Tau sa-i sprijineasca, din al Tau Sion!
Da-le propasire-n lucrurile ce raman!…
Sa primesti si a-lor arderi, cand ei Ti le-nchin, Preamarit Stapan!

La nunta voastra, chemam acuma pe toti acei care vor
Sa creada-n Tine, sa Te primeasca ca Sfant Mantuitor;
Tu vii din slava, cu rasplatire, iar toti cei mantuiti
Vor fi Mireasa, in Tara Pacii, si vesnic fericiti!

Cor: Nu e mult si nunta sfanta vom sarbatori;
Mire, Tu vei fi, Isuse! Vesnic vom privi
Tronul sfant cu stralucirea raiului de sus.
Cat de minunat, in slava, vei domni nespus, Preamarit Isus!

Cantarea nr. 475
Do major

Vino, Isus, la nunta! Vino, de ia Tu parte
Si-o bucurie sfanta vino de le-o-mparte!

Cor: /: „Binecuvanta-i, Doamne!” o Noi Te rugam acuma.
Fie uniti de Tine o Pentru totdeauna! :/

Cand incercarea vine si n-au la cin-s-alerge,
Atuncea cand, pe Tine, Te roaga, ajuta-i!

Mai este inc-o nunta, o nunta minunata:
Casatoria sfanta ce-n veci nu se gata.

Acum nu-Ti cer, o, Doamne, decat sa-i tii la Tine,
Sa fim la nunta din cer, la nunta Ta, Mire!

Cantarea nr. 476

Doamne, noi venim la Tine o ‘N-orice loc si orisicand
Si, de-aceea, asta data, o Te-asteptam cu-acelasi gand.
Tu esti binecuvantare si putere si alin;
Te chemam sa vii la nunta, o Caci, cu Tine, toate vin.

Tu esti dincolo de toate, o Tu strabati-a lumii vremi,
De aceea, asta data, o Cu credinta Te cerem.
In a-Tale maini strapunse, o Scrie-i pe acestia doi
Si, pe calea lor, in viata, o Da-le bucurii suvoi!

Pretuiti aceste clipe si aminte sa luati:
Orice sfat si-orice povata o Sa primiti, sa ascultati!
Nu uitati de juruinta o Ce-ati facut-o lui Isus,
Pan’ la moarte sa ramaneti o Ca un fiu smerit, supus.

Pentru drumul dinainte o Ce va sta, necunoscut,
Fiti intruna in veghere! o Duhul Sfant fie-va scut!
Ca fecioare intelepte, o Pe Isus, sa-L asteptati
Si, la nunta Lui din slava, o Si voi sa va bucurati.
– Amin –

Cantarea nr. 477

Un buchet din gradina Domnului, o Astazi, el se dezleaga,
Si un alt buchetel iubit, o Tot astazi, se incheaga.

Cor: Domnul va pazeasca! o El sa va-ntareasca,
Credinciosi sa-I ramaneti ne’ncetat,
Pan’ la sfarsitul vietii!

Un camin din poporul Domnului, o Uniti, azi I se inchina;
Fericiri vor primi, din mana Lui, o Si pacea Lui divina.

Neuitat fie ceasul acesta, o Intreaga voastra viata,
Pan’ la nunta Mirelui iubit, o Cand vom sta fata-n fata.
Cantarea nr. 478

Ai fost o floare intre flori, o Parfum suav, ce da.
Dar cineva te-a smuls frumos, o Sa fii tu floarea sa.

Cor: Esti trandafir sau esti un crin?
Sa dai parfumul cel mai fin!
In viata ta sa fii model,
Caci, si Hristos, a fost la fel!

Ati fost frumosi ca doua flori, o Doi trandafiri gingasi;
De-acum in veci sa fiti uniti o Ca niste ingerasi.

Dar totdeauna voi sa fiti o Alaturi de Isus,
Caci, sigur, El v-a pregatit o Un loc in ceruri sus.
– Amin –

CANTARI DE ANUL NOU – TRECEREA TIMPULUI

Cantarea nr. 479
Do major

Anii trec ca norii; perii-ncaruntesc;
Vremurile-s altfel, totul e-n schimbare;
Zilnic se preface tot ce-i pamantesc –
/: Numai adevarul e acelasi soare. :/

Iarba se usuca, frunza cade iar;
Apa-si face vaduri, altele intruna;
Peste toate-n lume, plansul e-n zadar:
/: Numai in iubire cantu-i totdeauna. :/

Vara arzi in soare; iarna arzi in ger;
Ce te-ncanta astazi, maine ti-e povara;
Toate-apasa duhul, toate-l strang ca-n fier –
/: Numai constiinta sfanta e usoara. :/

Toti sunt ca si tine: slabi si schimbatori;
Cei aproape, astazi sunt departe maine;
Oamenii-s ca norii – aburi trecatori –
/: Numai Domnul singur neschimbat ramane… :/

Nu-ti lega de nimeni inima acum,
Ca sa nu ti-o smulga ruperea ce vine!
Leaga-ti-o de Domnul!… – lumea-i vis si fum –
/: Singur El ramane, vesnic langa tine. :/
– Amin –

Cantarea nr. 480
La major

Anul Nou de indurare o Astazi, iarasi, il serbam –
Zi de binecuvantare o Pace-n suflet noi avem.
Domnul sfant ne-a sprijinit; o Noi acuma-I multumim
De-ndurarea ce-am primit: o Har bogat, binevenit!

Cor: An de an de indurare, o Pentru noi, Domnul cel sfant
Ne-nnoieste a Sa lucrare o De-ndurare, pe pamant.

Anul nou de indurare o Domnului il inchinam.
Fie pentru-a Lui onoare! o Lauda noastra I-o cantam.
Noi dorim ca, pentru El, o Sa depunem tot ce-avem
Scump, iubitul nostru zel o Pe altarul Sau solemn.

Ceas de ceas, din viata noastra, o N-om uita-ndurarea Sa;
Fi-va mangaierea noastra, o Peste veac ne va purta!
Acolo, ne-om bucura, o In prezenta sfintilor,
Si-om serba, la masa Sa, o Anul indurarilor.

Cantarea nr. 481
Mi minor

Ca vantul, zboara anii; o Ca viforul in zbor,
Ca si apusul zilei o Ce-ncet, dispare-usor…
Aduna cu ei totul o Si toate duc cu ei:
Si faptele si gandul, o Chiar daca nu o vrei.

Cor: De aceea astazi, trebuie sa stii:
Orice an te-atrage inspre vesnicii!
Nu-i o intamplare, viata ta sub soare;
Cand vei merge-n fata, Celui ce-a dat viata,
Ce vei raspunde oare?

El trece ca un sunet: ce importanta-i dai?
Spre ce e al tau umblet? Spre ce placere ai?
Ce-ti spune azi balanta, cea dintre bine, rau?
Sau nu ai cutezanta a sti de locul tau?
Ale-nserarii umbre se vor lasa-n curand
Si canturi tot mai sumbre, vei auzi sfarsind,
Dar, daca o sa-ti numeri mai bine zilele,
Vei arunca, din umeri, in praf poverile.

Primind Mantuitorul, ca Domn, in viata ta,
Vei merge cu poporul salvat prin jertfa Sa;
Vei pretui chemarea si voia Domnului,
Vei astepta plecarea spre-Mparatia Lui.

Cantarea nr. 482
Re minor

Inc-un an, pe firul vietii o S-a-nfasurat acum complet;
Bucurii au trecut iute, o Dar tristeti si dureri s-au scurs incet…

Cor: Cine poate sti ce-aduce anul o Care-n fata sta ca un mister?
Va aduce el o alinare, o Celor ce mereu o cer?

Inc-un an a smuls din inimi
Pe unii dragi si iubiti din jurul nost’;
Au plecat plini de nadejde,
Sau cu groaza, c-au trait fara de rost.

Cor: Cine poate sti ce-aduce anul o Cati in el, ne-om mai putea gasi
Va fi oare-n el acea-ntalnire, o Care pe multi va desparti?

Inc-un an! Ce-nseamna-aceasta?
E un nou tribut de seva din viata ta?
Cerceteaza-te, ce fel de roade o Ai adus, si care-i valoarea ta?

Cor: Cine poate sti ce-aduce anul? o Daca-n el te vei putea trezi?
Sau, infasurat mai tare-n noapte, o Fara grija vei dormi.

Inc-un an e taina vietii; o Nu lua in desert mersul lor
– Niciodata nu-i mai poti intoarce –
Ci grabeste-te, sa fii in pasul lor!
Cor: Cine poate sti, de nu regrete o Ce sfasie inima amar
Vei gasi, in anul ce-o sa vie, o De-ti pierzi timpul in zadar?!

Inc-un an! Pricepe-acuma, o Nu te insela cu vorbe dulci!…
Scoala-te, sa privesti bine:
Ce-ai facut, ce-ai adus, ce poti s-aduci!

Cor: /: Daca pe Isus Il ai in viata, o Barca ta iti va pluti usor
Si atuncea cand e in pericol, o El te apara de nor… :/

Cantarea nr. 483
Si bemol

Pentru noi, e taina mare o Ce va fi in viitor:
Poate e o zi cu soare… o Poate e o zi cu nor…
Insa stiu ca-ngrijorarea o Sa mi-o scot ar trebui.
Dumnezeu si indurarea, o In etern, vor dainui.

Cor: /: Nu pot sti ce fi-va maine, o Insa stiu ca Dumnezeu
Ingrijeste si de mine, o Caci si eu sunt fiul Sau. :/

Parca urc pe trepti-de-aur, o Catre culmi de har ceresc,
Si zaresc maret tezaur – o Oare cand il dobandesc?
E un loc de stralucire, o Curcubeu multicolor.
Cand voi fi, in nemurire, o Cu al meu Mantuitor?

Ce va fi, e taina mare… o S-ar putea s-ajung sarac…
S-ar putea sa n-am mancare, o Sau sa n-am ce sa imbrac.
Pentru flori si pasarele, o Dumnezeu e Tata bun,
Insa vrea, prin orice rele, o Eul meu sa il supun.

Cantarea nr. 484
Re minor

Se scurg asa de iute anii! o Dispar ca umbrele-n amurg!
In zbor se duce-a noastra viata o Si-atatia la sfarsit o plang…
In viata, omul da durerii o Tribut in fiecare zi;
Din zori si pana-n clipa serii o Alearga, spre a vietui.

Cor: Tu, om, din orice colt al lumii,
Doar prin credinta poti avea
Iertarea, pacea, fericirea – o Isus iti da, la Golgota.

Oricine-ai fi, esti om din lume; o Ai strabatut acelasi drum:
Ai fost copil cu suflet nobil, o Batran sau tanar esti acum.
Din zorii frageziei tale, o Ti-ai daltuit imagini noi;
Ti-ai vrut atata fericire, o Dar lacrima ti-a curs suvoi.

Asa de rar, pe-a-tale rane, o A picurat balsamul sfant;
Speranta unor zari senine o Te-a insotit, pan’ la mormant…
Dar omule, cu tot amarul, o Isus te poate duce-n rai;
Crezand in El, primindu-I harul, o Poti fericire-n veci sa ai.

Cantarea nr. 485
Do major

Se duce-o zi si alta vine o Si toate trec din viata ta;
Vezi oamenii agonisindu-si o Multe averi, crezand c-or sta.

Cor: Dar avutia noastra-i sus, o Mai sus, mai sus de stratosfere;
Mai sus de cerul instelat, o Acolo, unde nu-i durere…

Se duce-o zi si alta vine. o Intreaba-te: e ziua ta
In care soarele pe bolta o Iarasi, din nou, va aparea?

Se duce-o zi si alta vine o Si-aceea zi te va-ndemna:
„Ce poti, tu astazi fa crestine o Caci maine, nu te va-ntreba…”

Se duce-o zi si alta vine o Si toti o zi vom astepta…
Si-n ziu-aceea ne-om lua zborul o Si sus in cer ne-om revedea.
Cantarea nr. 486

Si frunzele s-au vestejit, o Caci, iata, toamna a venit.
An dupa an, se duc in zbor, o Toate se duc in viitor.

Cor: /: Si tu esti o floare, sa stii, o Oricine in lume ai fi,
Odata in praf si pamant o Cadea-vei ca frunza in vant. :/

Priveste-n urma cu anii grei o Cum au trecut, ca si un vis…
Erai copil… copiii tai o E tot ce viata ti-a promis.

Cor: /: Si tu esti o floare pe lac o Ce apele mari o desfac;
Petalele tale se frang, o In urma raman cei ce plang… :/

Deci, nu uita, si daca vrei, o Tu iarasi poti sa infloresti!
In vesnicii, sunt fratii tai; o Depinde cum te pregatesti.

Cor: /: Un lucru as vrea ca sa stii: o Acolo, in raiul ceresc
Acolo, sunt apele vii o Si florile nu vestejesc. :/

Cantarea nr. 487
Sol major

Trecut-au anii de cand Isuse, o Eu prima data Te-am intalnit
Si-am cunoscut bucurii nespuse
Ce-n harul Tau Tu ne-ai daruit…

Cor: In Tine, Doamne, gasim fericirea,
Comori cum altele nu-s pe pamant!
Esti Singurul cu noi in durere
Si ne trimiti ajutor: Duhul Sfant!

Adesea ochii in lume privit-au o Si-au admirat ce e trecator;
Si cate, Doamne, nu cunoscut-am, o In viata noastra de calatori?
Si cati prieteni noi nu avut-am o Ce-n zi cu soare, mult ne-au iubit!
Au stat cu noi, doar la bucurie, o Dar, la necazuri, ne-au parasit…

Asa trecut-au anii, Isuse, o Si cand odata ne-am intalnit
Si-am cunoscut bucurii nespuse
Ce-n harul Tau,Tu ne-ai daruit.

Cantarea nr. 488

Vazut-ai tu cum trece vremea o In valuri repezi ne’ncetat?
Se duce-ntruna ca scanteia, o Ca valul neinduplecat.

Cor: Se duce vremea, se duce-ntruna. o Iar tu ramai in stare rea.
Se duce vremea, se duce-ntruna; o Deci, foloseste-te de ea!

Trecut-au veacuri ca si-o umbra o Si chiar popoare rand pe rand,
S-au dus si ale noastre nume o Intr-un adanc fara de fund.

Daca s-au dus acestea toate, o Mult nu va trece si-n curand
Te-i duce si tu ca si-o noapte o Si vei intra intr-un mormant.

Sa prinzi prilejul chiar acuma! o Preda-te azi lui Dumnezeu,
Caci El, la noi, din cer trimise o Mantuitor pe Fiul Sau!

El, in iubirea Lui cea mare, o S-a coborat din slava Sa;
De buna voie, S-a dat mortii o Pe cruce pentru vina ta.

Iar azi intinde cu blandete o Isus, strapunsa, mana Sa.
Va cheama azi pe toti pierdutii, o Veniti, primiti iertarea Sa!

Cantarea nr. 489
Do major

Zilele trec ca si gandul, o Anii vietii trec in sir,
Iar pe plaiurile vietii, o Zi de zi, se tese-un fir.
Cor: /: Pe razboiul vietii tale, o Fire albe s-au urzit;
Hristos Domnul, cu-a Lui mana, o Firul tau l-a navadit. :/

Deci, ai grija si vegheaza o La orice fapta si cuvant,
Caci suveica mereu tese, o In panza vietii, rand pe rand!…

Cor: /: Cand tu cercetezi saracul o Si un bine ai facut,
Fire albe si curate o In panza vietii, ai tesut. :/

Pe cararea vietii tale, o Tese-ntruna, dragul meu,
Firele de rugaciune o Si cantari lui Dumnezeu!

Cor: /: Panza vietii e o taina o Ea cuprinde mersul tau,
Tot ce faci in lumea asta: o De faci bine, de faci rau. :/

Nu uita caci maine poate o Firul vietii s-a gata;
Din razboiul vietii tale, o Panza ta se va lua.

Cor: /: Vei vedea, in vesnicie, o Ce-ai lucrat, jos pe pamant.
Panza vietii iti arata o Orice fapta si cuvant. :/

Cantarea nr. 490

Un lung tren ne pare viata; o Ne trezim in el mergand,
Fara sa ne mai dam seama o Unde ne-am suit si cand.

Fericirile sunt halte o Unde stam cate-un minut;
Pana sa ne mai dam seama, o Suna… pleaca… a trecut…

Iar durerile sunt statii o Lungi, de nu se mai sfarsesc,
Si, in ciuda noastra parca, o Tot mai multe se ivesc.

Arzatori de nerabdare o Inainte tot privim,
Vrem s-ajungem tot mai iute, o La vreo gara ce-o dorim.
Ne trec zilele… trec anii… o Clipe sfinte si dureri,
Asteptand, hraniti de visuri, o Noi momente de placeri.

Multi copii voiosi se urca. o – Cati in tren ne-am intalnit!… –
Iar cate-un batran coboara; o Trist, de forta istovit…

Vine-odata insa vremea o Sa ne coboram si noi…
Ce n-am da atunci, o clipa o Sa ne-ntoarcem inapoi?

Caci, pe cand privim in urma, o Plangem timpul ce-a trecut…
Suna gara vesniciei!… o Am trait, dar n-am stiut…