Este ziua lui Isus!


 DETALII ARTICOL


CANTARI DIVERSE (845-910)
- Nicolae Moldoveanu

Cantarea nr. 845
La bemol
Neprihanita dragoste dintai, o Eu nu pot fara Tine!
/: Nu pot iubi, nu pot ierta,
Nu pot cunoaste pacea Ta, o De nu ramai in mine... :/
Neprihanita dragoste dintai, o Ce dor de Tine ma leaga!...
/: Te chem cu plans si cu amar:
Mai vino azi, cu sfantu-Ti har o Cuprinde-mi viata-ntreaga! :/
Neprihanita dragoste dintai, o Eu nu gasesc in mine:
/: Putere sa pot suferi... o Iertare sa pot darui...
Pierdut sunt fara Tine!... :/
Neprihanita dragoste dintai, o Iubirea mea de sine
/: M-a departat, m-a ratacit,
Din clipa cand Te-am parasit; o Dar azi ma-ntorc la Tine... :/
Neprihanita dragoste dintai, o Cu lacrimi de cainta
/: Cu-ntregul dor, cu-ntregul gand,
Ma plec in fata Ta plangand, o Ma-nchin cu umilinta... :/

Cantarea nr. 846
Mi bemol
Nu jos, ci sus sa-mi tin privirea · Mereu spre cele dragi si noi;
Nu-i rau ca noi suntem in lume, o Ci-i rau cand lumea e in noi.
Cor: /: Nu jos, ci sus! :/ o /: Ca sa ajung cum vrea Isus. :/
Nu jos, ci sus e fericirea o De care eu doresc s-ascult;
De-as plange-o prea putin aicea, o As plange-o dincolo, prea mult...
Nu jos, ci sus o sa se vada o Ce-i roditor si ce-i pustiu,
Dar cine rade, prea devreme, o Adesea plange... prea tarziu...
Nu jos, ci sus se vad cei vrednici o A-L intalni pe Dumnezeu;
Din ras, ai paguba de-a pururi; o Din lacrimi, ai castig mereu.
Nu jos, ci sus se nazuieste, o De vrei sa poti sfarsi frumos;
Slavita, dar infricosata, o Va fi-ntalnirea cu Hristos.

Cantarea nr. 847
Do major
Noi suntem florile lui Isus o Pe care mult le iubeste
Si pentru care toata ziua o Cu dragoste Se-ngrijeste
El ne pazeste de raceala o Si, cand ne sperie Cel Rau,
El ne invioreaza iara, o Dandu-ne ajutorul Sau.
Cand vine-un vant sa ne doboare o Si ne-ameninta mari furtuni,
In orice vreme de-ncercare, o Ne-acopera cu-a-Sale maini.
Nu lasa ca sa vestejeasca, o Ne uda El, cu mana Lui;
Ne da putere ca sa crestem o Si lumina a soarelui.
Cand, peste munti, coboara seara o Si suntem foarte obositi
El vine si ne ia povara o Si suntem iarasi odihniti.
Si-n cea din urma sear-a vietii, o Vine, ne ia de pe rasad
Si-acasa-n raza diminetii, o Pentru vecie, ne-a planta.
Isus e Gradinarul nostru, o Ne conduce cu bucurii;
Noi suntem florile lui Isus o Si-al nostru Soare El va fi.

Cantarea nr. 848
Re major
Nu ti-a fost prieten duhul lumii: o Te-a amanat de azi pe maini
Si, dupa ani de inselare, o Nimic nu ti-a lasat in maini.
Nu ti-a fost, nici copilaria, o Prieten credincios! Curand
S-a dus, senina, catre altii o Si gol te-a parasit, plangand.
Nu ti-a fost prieten, cu credinta o Nici tineretea cum ai vrut,
Nici sanatatea, nici norocul - o Un singur Prieten ai avut.
Dar pe Acela, Unul singur, o L-ai ascultat cel mai putin,
L-ai ascultat cel mai din urma o Si L-ai primit ca pe-un strain.
Si totusi, inca mai asteapta o Ca-n sfintele-ti pareri de rau,
Sa pretuiesti a Lui iubire, o Cat mai asteapta-n pragul tau.
Deschide-I singurului Prieten, o Plangandu-ti vina cu amar,
Caci, daca si El se va duce, o Poti plange-atunci... va fi-n zadar...

Cantarea nr. 849
Nu numai dorind izbanda, o Vei ajunge s-o atingi,
Ci luptand in ea cu fapta o Si cu sufletul crestin.
Cor: O, Isuse, o, Isuse, fa-ma sa-Ti urmez cu dor,
/: Sa nu fiu numai cu vorba :/ o Ci cu fapta-mplinitor... :/
Nu numai cantand credinta, o Dovedesti c-o ai deplin,
Ci traind in ea cu fapta o Si cu sufletul crestin.
Nume pot avea si cei rai o Si se pot fali ca-l au,
Insa, pilda si trairea o Si sfintirea vietii n-au.
Daca stii ca neascultarea o E din primul nesupus,
Stii ca ea blestemul mortii o Si osanda ti-au adus.
Dar al ascultarii sfinte o Ce osanda mi-ai luat,
Duhul Sfant, lasat de Tine, o Fa-mi-l dulce si curat!
Da-ne darul ascultarii o Scump si dulce si smerit,
Fara care niciodata o N-a fost nimeni mantuit!

Cantarea nr. 850
Do major
N-am sa uit, Isuse Doamne, niciodata
Din ce greu, prin ce minune m-ai scapat!
/: N-am sa uit iubirea Ta nemasurata,
Dragostea si grija Ta cea minunata:
C-am fost mort, si dintre morti m-ai inviat,
Dintre morti m-ai inviat... :/
N-am sa uit nici cand durerea era mare
Si-am strigat sa nu ma lasi, caci nu mai pot,
/: N-am sa uit cum mi-ai raspuns cu indurare,
Cand, in noaptea cea neagra de intristare,
Mi-ai umplut de stralucire chipul tot, o Stralucire chipul tot... :/
Astazi am, Isuse Doamne,-o primavara:
Fara nori si fara plans si fara chin;
/: Si-Ti aduc o multumire, floare rara,
Revarsand intreaga inimii comoara
Din potirul sfant al rugaciunii plin... o Sfant al rugaciunii plin. :/

Cantarea nr. 851
Do major
Nu stiam ca-n juru-mi sunt izvoare, o Nu stiam de oaza din pustiu;
/: Asteptam sa vina corbi in zare,
Asteptam sfarsitul meu tarziu. :/
Mi-am plimbat privirea, peste dune,
Si-am vazut pustiul gol si sterp;
/: Am simtit fiorul mortii-n mine,
Tot mai mult ma apasa in piept. :/
Chinuit de arsita torida, o Coplesit de-al mortii evantai,
/: M-am trezit, la vocea Ta cea blanda:
Tocmai Tu, o, tocmai Tu erai! :/
N-am stiut, Isuse, ca din Tine o Curg izvoare limpezi de cristal;
/: N-am stiut ca setea arsa-n mine
Numai Tu ai stins-o cu-al Tau dar! :/
Daca vrei si tu, amice draga, o Focul inimii din piept sa-l stingi,
/: El iti vindeca fiinta-ntreaga.
Vin' la El, la pieptu-I drag sa plangi! :/
Cantarea nr. 852
Oricat de frumos odata, o Orice drum ti-ajunge greu;
Numai caile iubirii o Le-ai umbla cu drag mereu.
Oricat de placute-odata, o Toate cantecele tac;
/: Numai cantecul iubirii o L-ai canta, cu drag, in veac. :/
Cat de lungi sa fie anii, o Toti ii uiti, neingropati;
Numai anii dati iubirii o Pentru veci, sunt neuitati...
Cat de tari, se rup odata o Orice legaturi se fac;
/: Numai ce-a legat iubirea, o Nu se poate rupe-n veac! :/
Orice lacrima fierbinte o Se mai usca uneori;
Numai lacrima iubirii o Nu se usca pana mori ...
Orice rana se inchide, o Mai tarziu sau mai curand;
/: Numai ranile iubirii o Nu se vindeca, nicicand... :/
Orice sora si-orice frate o Pot calca ce-au spus plangand;
Numai Domnul si iubirea o Nu se pot schimba, nicicand...
Doamne, orisice pe lume o Pot sa las, ori sa jertfesc;
/: Numai far-a Ta iubire, o Nici sa mor, nici sa traiesc! :/

Cantarea nr. 853
Cant: „Aleluia!" lui Isus,
Cant: „Aleluia! Aleluia!" o Cant: „Aleluia!" lui Isus
Cinste-I aducem lui Isus.
Glorie cantam lui Isus.
Slava-I aducem lui Isus.
Marire lui Isus! Amin.
Lui ne-nchinam ne'ncetat.
Glorie lui Isus! Amin.

Cantarea nr. 854
Singur eram, in aceasta lume; nu stiam anume de pacat.
Singur credeam ca se poate-nvinge
Orisice te-mpinge doar inspre iad.
Dar pana cand un copil in viata
Mi-a dat o povata, vrand-nevrand,
Si mi-a vorbit de Mantuitorul,
Atotcreatorul mi-a ramas in gand.
Cor: /: Si-atunci ma-ntreb neincetat: De ce oare,
Tu, amice, ai uitat ca esti nimic sub soare?
Hai la Isus! Viata iti lungeste
Si te curateste azi Domnul Isus! :/
Azi, cu Isus, printre munti si codri,
Prin furtuni si neguri, nu ma tem!
Azi, cu Isus, viata e frumoasa,
Calea-i luminoasa. Haideti sa-L urmam!
El ne da tot: si belsug si paine, o Ape cristaline de izvor...
El stie tot: cand e rau sau bine...
Viata El ne-o tine cu aprig dor.

Cantarea nr. 855
Mi bemol
O mie de ani cu Isus voi trai; o De-aceea sunt vesel mereu.
Vegherea-mi tacuta curand s-a sfarsi
Si plansul ce-l stiu numai eu.
Cor: Sunt vesel la bine si rau, o Sunt vesel cu Isus, mereu!
Cararea-mi spinoasa curand s-a sfarsi,
Cararea ce-o stiu numai eu...
Cu Isus, in toate, eu voi birui o Pe drumul ce duce la cer;
Chiar singur cand sunt, am pe Domnul cel bun.
De-aceea, sunt vesel mereu.
Doresc sa ajung la Isus mai curand, o Cu El impreuna sa fiu;
Viata-mi tanjeste de doru-I nespus o Si-L chem zi si noapte, mereu.
De-aceea sunt vesel, prin greu si suspin, o Aici pe pamantul strain;
O, mult, mult mai vesel voi fi, in cer sus, o Cu mult preaiubitul Isus.
Cu Isus, in toate, eu voi birui o Pe drumul ce duce la cer;
Chiar singur de sunt, am pe Domnul cel sfant.
De-aceea sunt vesel oricand!

Cantarea nr. 856
Do major
O, ce bucurie am o Ca pacatul mi-e spalat!
Cand intruna insetam, o Apa vie am aflat.
Cor: Am aflat apa vie! o O, cat sunt de fericit!
Astazi cant, cu tarie o Ca Isus m-a mantuit.
Prin Hristos crucificat, o Merg pe calea Domnului.
Haru-I sfant, doar El mi-a dat. o Slava-I cant azi. Slava Lui!
Stau pe bratul lui Isus, o Pan-necazurile trec;
Eu, prin harul Lui de sus, o Doar cu El am sa petrec.
Bucuros sunt azi, aici, o Ca ajuns-am mantuit,
Si in cer ai sa ma faci o Tu, Isuse, fericit.
Cantarea nr. 857
Sol major
Odata, de mult, eram foarte-ntristat, o Fiind apasat de pacat.
Puternic doream ca sa fiu vindecat, o Dar oamenii n-au ajutat.
Cor: Atunci am venit la Isus si-am aflat
Ca El pentru mine-a rabdat;
Cu lacrimi, in bratul cel sfant, m-am predat
Si pace din cer El mi-a dat.
Mi-a spus cum, pe cruce, in chin a murit o Ca numai sa fiu mantuit...
Cum rabda si-asteapta sa fiu eu primit, o De-Acela ce-atat m-a iubit.
Ajunge ca eu am fost foarte-amagit, o Pe altii vreau ca sa-i scutesc;
De-aceea, salvarea de cand am primit, o La altii cu drag o vestesc.
Te-ntoarce, chiar azi, din pacatul scarbos! o Renunta la ce-i pamantesc!
Salvarea gasi-vei si tu, la Hristos... o Deci, vino, la Tatal ceresc!

Cantarea nr. 858
Re major
Odata langa drum statea. o Pe cand Domnul Isus trecea,
Un om in zdrente, cersetor o Fara de ajutor.
Cor: /: Era orb :/ si nu vedea, o /: Dar credea :/ in Dumnezeu.
/: Ca sa vada :/ el dorea; o Era orbul Bartimeu.
Isus l-a intrebat: „Ce vrei?" o „O, Doamne, ca sa vad doresc;
Sa se deschida ochii mei o Si sa privesc!..."
„Credinta ta te-a mantuit! o Ridica-te!" Isus i-a zis.
Indata orbul a sarit o Si s-a tamaduit.
Cor: /: Era orb :/ si nu vedea, o /: Dar Isus :/ l-a vindecat:
/: Bartimeu :/ nu mai cersea, o Caci Isus l-a ridicat
El haina repede-a lasat o Si n-a mai pregetat nimic;
Si pe deplin s-a devotat o Sa-I fie ucenic.

Cantarea nr. 859
Do major
O viata-ntreag-am cautat o Un prieten bun, dar n-am aflat,
Sa-i spun dorinta ce o am o Si pacea care o doream.
Cor: /: Isuse,-al meu Prieten bun, o Sa fii cu mine pe-acest drum!
Caci sunt al Tau si Tu al meu - o Nedespartiti sa fim mereu! :/
Am cautat, prin vai adanci, o Prin munti, prin dealuri si prin stanci,
Dar n-am gasit pe cel cautat: o Prieten bun si-adevarat.
Dar cineva mi-a spus asa: o „Prieten bun e Mesia!
In toata lumea de-ai cauta o Asa Prieten nu-i afla."
Isus, Prieten adevarat, o Cu sangele Tau m-ai spalat;
M-ai curatit de orice rau, o Sa pot lauda Numele Tau.

Cantarea nr. 860
Fa major
Odata L-am vazut trecand o Cu turma, pe Pastorul bland,
Mergea cu dansa la izvor, o /: Blandul Pastor. :/
Pe-o oaie ce cazuse jos o A ridicat-o El, frumos,
Si-a dus-o-n brate iubitor, o /: Blandul Pastor. :/
Pe alta care, la pamant, o Zacea cu piciorusul frant,
El o lega mangaietor, o /: Blandul Pastor. :/
El le-a iubit cu dor nespus o Si viata pentru oi Si-a pus
Si pentru mantuirea lor, o /: Blandul Pastor. :/
Iar mai tarziu L-am intalnit: o Cu spini era impodobit,
Intr-o multime de popor, o /: Blandul Pastor. :/
Cand L-am vazut, L-am intrebat: o „Cine sunt cei ce Te-au scuipat?"
Atunci a suspinat usor o /: Blandul Pastor :/
Si mi-a raspuns duios si lin: o „Cei ce Mi-au pus cununi de spini,
Sunt oile ce le-am fost lor o /: Un bland Pastor, :/
Iar cei ce ma batjocoresc o Si cei ce crucea-Mi pregatesc,
Sunt cei la care, iubitor, o /: Le-am fost Pastor. :/
Tacu... Si ochii Lui senini, o De lacrimi limpezi erau plini;
Plangea de mila oilor · /: Blandul Pastor. :/
Si-atuncea oile-au venit, o Pe cruce sus L-au rastingnit,
Iar El plangea, de mila lor, o /: Blandul Pastor. :/

Cantarea nr. 861
Re major
O, vino cu mine, o /: In Casa sfanta! :/
O, vino cu mine, in Casa sfanta, unde e pace!
Isus acolo-I Domn: o /: In Casa sfanta! :/
Isus acolo-i Domn: in Casa sfanta, unde e pace!
Duhul Sfant e-acolo, o /: In Casa sfanta. :/
Duhul Sfant e-acolo, in Casa sfanta, unde e pace!
Acolo doresc eu, o /: In Casa sfanta, :/
Acolo doresc eu, in Casa sfanta unde e pace!
Cantarea nr. 862
Sol major
Pe cand cutreiera cu ucenicii Sai Isus,
In drumul lor, catre Betania, cu toti s-au dus;
Si ajungand, s-au hotarat sa intre-n acel sat,
Si astfel Domnul de-o femeie a fost invitat.
Vazandu-L pe Domnul Isus ca era obosit,
In casa, cu mult drag si cu mult dor, ea L-a primit;
Dar Domnul o privea mereu, la felul cum zorea
Ca sa-I slujeasca intru tot, din toata inima.
Cor: /: Femeia aceea, Marta pe nume;
Ea avea o sora care se numea
Maria, a carei vesela privire
Catre Domnul Isus mereu si-atintea. :/
Cum Marta era impartita cu slujirea ei,
Spre Domnul se-ndreptase, sa-i zica El Mariei
Ca sa-i ajute si degeaba sora sa nu-i stea;
Dar Domnul catre Marta, a privit si-a cuvantat:
„O, Marto, Marto, pentru multe lucruri te-ngrijesti
Si te framanti, dar pe Maria rau sa n-o privesti!
Caci ea si-a ales partea cea mai buna-n viata ei.
De-aceea, nu-nceteaza sa se uite-n ochii Mei."
Cor: /: Partea cea mai buna Maria si-a-ales-o,
De-aceea, in veci, nu i se va lua.
Domnul si pe Marta o-ndragea prin faptul
Caci aceeasi dragoste de El avea. :/
Surorilor, cu toate astazi Domnului slujiti
Si ca Maria si ca Marta-n viata voastra fiti!
Deci, cercetati azi in Scripturi si drept pilda luati
Si ca-aceste doua surori pe Isus sa-L urmati!
Nu fiti cu inimile impartite, caci El vrea
Sa ascultati de-a-Lui cuvinte ca si Maria
Si, la picioarele Lui, astazi voi cu totii stati,
Ca Celui Rau prilej in viata voastra sa nu-i dati.
Cor: /: Fiti ca Marta, dragi surori, si ca Maria,
Demne sa-I slujiti azi Domnului Isus!
Daca-I veti sluji intocmai ca si ele,
Veti primi si voi din plata cea de sus! :/

Cantarea nr. 863
Fa minor
Plange-n inimi sfasierea o Dorului nemarginit:
/: Departare, departare, o Unde-i oare-al tau sfarsit :/ ?
Cor: Nu cartim nici unul, Doamne, o Dar Tu stii cat e de grea
Asteptarea, asteptarea, o Sa ne chinuim in ea...
Pana cand, Isuse draga? o Pana cand vom astepta
/: S-ajungem odat-acasa, o Unde n-om mai suspina? :/
Arde flacara dorintei, o Arde inima de jar.
/: Intalnire, intalnire, o Oare, cand veni-vei iar? :/
Unde-i, oare clip-aceea care o Din a vesniciei zi
/: Fericire, fericire, o Oare unde voi gasi? :/
Dorim s-ajungem acasa o Cu Isus, si-L vom vedea!
/: Dar cei ce-au pierdut credinta o Nadejdea si dragostea?! :/

Cantarea nr. 864
Re minor
Prin multimea zgomotoasa, o Vamesul Zacheu
A sosit voios acasa o Si-au stat doi bogati la masa:
/: El si Dumnezeu. :/
Cor: „Dau!" striga din rasputere o Gazda de pe prag
„Dau, chiar astazi, cu placere, o Jumatate din avere!"
Iar Bogatul dintre stele o /: L-a pvit cu drag. :/
Si-n palatul meu odata o A venit Isus,
A venit o stea curata o Si-n lumina ei, deodata,
/: Cele vechi s-au dus. :/
Cor: Tot ce-a fost de piatra rara o S-a facut gunoi;
Toate-au fost ca o camara, o Ca o pestera murdara
Si-au iesit din ea afara o /: Repede-amandoi. :/
O, veniti sarmane gloate! o Eu, Zacheu, de-acum
Va dau tot, nu jumatate! o Dar, nu pungi cu nestemate
/: Care pier in scrum. :/
Cor: Azi eu am alt sac in mine: o Sac de har divin.
Eu, din el va dau mai bine, o Fiindca el din ceruri vine
Si, cu cat dau la oricine, o /: Sacu-i si mai plin. :/

Cantarea nr. 865
Pe malurile raurilor triste, o Pe tarmul apelor din Babilon,
/: Sedeam tacuti si toti plangeam cu jale,
Cand ne-aduceam aminte de Sion. :/
In salciile din tinutu-acela, o Noi toate harfele le-am atarnat;
/: Acolo, toti biruitorii nostri, o Sa le cantam cantari, au asteptat. :/
Cum sa putem canta noi, oare, tie o Cantarile Sionului iubit?
/: A-Domnului cantari neprihanite, o Pe un pamant strain si nedorit? :/
De te-oi uita, Ierusalim, sa-si uite o A ei destoinicie dreapta mea!
/: De cerul gurii, limba sa-mi lipeasca,
De nu-mi va fi la tine inima! :/
De nu-mi voi aminti mereu de tine, o De nu voi face din Ierusalim
/: A bucuriei culme-ntotdeauna o Si-al dragostei puternice sublim. :/

Cantarea nr. 866
Pe-acest pamant de viata tulburata, o Traim o viata fara de folos;
Nu cunosteam sa fie-o alta viata, o Dar, iata, am aflat-o in Hristos.
Cor: /: Ce dulce mangaiere m-a patruns! o Ce dulce, ce sfanta,
Ce fericire-n suflet mi-ai adus, o Isus! :/
In lume-aceasta rea si pieritoare, o O fericire am cautat mereu,
Dar intr-o dimineata, cu mult soare, o Mi-a dat o fericire Dumnezeu.
Imi canta inima de bucurie, o Tresalta-n cantece necontenit;
O viata-ntreaga-Ti canta numai Tie,
Prea scumpul meu Isus Hristos iubit.
Mi-e sufletul mereu in sarbatoare,
Caci L-am primit pe Domnul meu iubit;
Nu-i alta fericire-atat de mare o Ca fericirea sa fii mantuit.
Ajuta-ma, Isus, pe calea vietii o Si har cu cantece sa-mi dai mereu,
Sa fiu curat ca roua diminetii, o Cand va veni Mantuitorul meu.
Hai, canta si tu, prietene, cantarea, o Cantarea intalnirii cu Isus!
Cantand, acum primesti eliberarea
Ce ti-ai dorit-o tu, demult, nespus.

Cantarea nr. 867
Re minor
Plutim si noi, din val in val o Cu barca vietii spre liman,
Unde cu toti ne-om intalni, o Isuse scump, cand vei veni.
Cu Tine noi calatorim, o Tu ne esti tinta ce-o dorim,
Caci Tu, Isuse, ne-ai chemat o Si mantuirea-n dar ne-ai dat.
Cor: Corabia-i pe mare, o Prin valuri noi vaslim;
Dorim si noi, Isuse, o La tarm sa ne-ntalnim;
Isuse, o, Isuse, o Mi-i dor de vesnicii,
Acolo unde noapte o Si plans nu vor mai fi.
Si, fie noaptea cat de grea, o Noi nu ne vom descuraja;
Noaptea se va preface-n zi o Cand Tu, Isuse, vei veni...
Valurile de-or spumega, o Noi peste ele vom zbura.
Cand Tu, Isuse, vei veni, o Valurile s-or potoli.
Tu valurile-ai potolit, o La pestii mari Tu le-ai vorbit
Si ne-ai sadit si ne-ai udat o Si pe noi, Doamne, ne-ai chemat.
Asupra noastra, Tu veghezi, o Spre locuri sfinte ne indrumi
Si ne conduci spre tara Ta, o Unde curand vom debarca.

Cantarea nr. 868
Si bemol
Puteri de necrezut o Le are-n sine dragostea:
Insenineaza frunti o Si voie buna-ti da doar ea.
/: Sa rabzi, sa te jertfesti, o Sa ierti ce altii iti gresesc!
Puteri de necrezut o Le are-n sine dragostea. :/
Sperante multe, mari o Isi face-adesea dragostea;
Mereu nadajduind, o Mereu sperand te-ndeamna ea.
/: Dar multi nu o cunosc o Si-n inima nu o primesc.
Sperante multe, mari o Isi face-adesea dragostea. :/
Credinta s-a gata, o Stiinta va avea sfarsit,
Doar dragostea va sta, o Doar ea va fi in infinit.
/: Iubirea-i Dumnezeu o Si tot ce-i bun e de la El.
Cand toate s-or gata o Va fi doar una: dragostea!... :/
Cantarea nr. 869
Pe cand umbla Isus prin Galileea si vestea,
/: Noroadelor vestea :/ o Cu ucenicii Lui, despre Imparatia Sa
Ca va veni-n curand, curand.
Si auzind despre Isus ca mari minuni facea,
Noroadele-L urmau oriunde Se ducea
Si multe din femeile galileenilor o Il urmau cu dor.
Cor: Dar cel mai mult pe Domnul Il iubea
Maria, Maria, Maria Magdalena
Din care sapte draci a scos din ea,
Din Maria, Maria Magdalena.
Cand Domnul a fost prins si dus sa fie rastignit,
Maria a jelit, Maria a suferit;
Iar, cand pe cruce pironit intre talhari statea,
Amarnic Il plangea, plangea...
A stat acolo si a plans mai multe ore-n sir
Si se ruga mereu si Ii ungea cu mir
Picioarele ce pironite-n lemn Ii sangerau, o Sus pe Golgota.
Cor: Caci cel mai mult pe Domnul Il iubea
Maria, Maria, Maria Magdalena.
De-aceea, la picioare, Il plangea
Maria, Maria Magdalena.
Cand din mormant, pe vecii vecilor, a inviat,
Mariei, ca-L iubea, intai S-a aratat;
Dar ea, cand L-a vazut, I-a zis cuprinsa de fior:
„Nu stiu unde-i... ca-mi este dor..."
Crezand ca-i gradinarul... El i-a zis: „Eu sunt Isus
Pe care-L cauti tu, caci L-ai iubit nespus".
Atunci, Maria I s-a inchinat si-n graba a plecat
Vestind ca-i inviat.
Cor: De-aceea, dragi surori si fratilor,
Sa fiti ca Maria, Maria Magdalena!
Iubiti-L pe Domnul Isus cu dor
Ca Maria, Maria Magdalena.
Caci cine-L va iubi si Il va cauta mereu,
Acela va vedea-n curand pe Dumnezeu;
In ziua ceea, cand pe nori de slava, va veni
Pentru acei ce-L vor iubi,
Iar acei ce nu-L cunosc si nu alearga dupa El,
Amarnic vor boci si-n groaza vor pieri;
Caci Isus, El, va judeca intre cel bun si rau:
Isus, Domnul meu!
Cor: De-aceea, sa fim treji si sa-L iubim
Pe Isus ca Maria, Maria Magdalena,
Si-n Fata Lui, cu toti, sa ne smerim
Ca Maria, Maria Magdalena!...
Cantarea nr. 870
De ce atatea lacrimi, suspine si dureri?
De ce atatea patimi si fara mangaieri?
Cor: /: De ce tristetea mare o In suflet ti-a intrat?
Nu vrei sa-L ai pe Isus o Sa spele-al tau pacat? :/
Nici lacrimi, nici suspine, nu le poti mangaia
Decat prin Domnul Isus, Care pe tin' te vrea!
Cu Isus nu sunt lacrimi, tristete sau amar,
Fara sa fie sterse la cruce, la Calvar.
Cantarea nr. 871
Mi minor
Prin multe tari frumoase, in viata, am trecut
Si-atatea vai si dealuri frumoase am vazut;
Dar nici un deal din lume nu m-a atras asa
Ca dealul ce pe nume o Se cheama Golgota.
Acesta nu se-nalta cu varful pan' la nori;
Pe culmea lui, zapada nu cerne albe flori.
Si totusi nici pe-un munte o Nu m-am simtit asa
De Dumnezeu aproape o Ca sus, pe Golgota.
Nu-s brazi inalti acolo, nici iarba verde jos,
Dar este, sus pe munte, un lucru pretios:
E crucea rastignirii, o Si jertfa de pe ea
Ne dete mantuirea... o Aceasta-i Golgota!
Si nu sunt nici izvoare pe dansul cand privesti,
Nici rauri curgatoare de ape pamantesti,
Dar este, sus pe cruce, o Izvorul minunat
Ce gresurile lumii o Le-a sters si le-a spalat.
De-acolo, si talharul se-ntoarce credincios;
Si mantuit se-ntoarce caitul pacatos.
Acolo, vezi pe Domnul o Cand plangi sub crucea Sa;
Acolo-i bucuria: o Veniti, la Golgota!
Tu, omule, ce-n lume suspini nemangaiat
Inalta al tau suflet spre locul minunat!
Acolo, mantuirea o Si pacea vei afla;
Acolo-i fericirea: o Veniti, la Golgota!

Cantarea nr. 872
„Astazi nu mai sunt minuni!" lumea va striga.
„Oare, astazi, pe pamant, se mai pot afla?"
Noi credem insa in minuni, cum Isus ne-a-nvatat,
Caci Dumnezeul dragostei Acelasi este-n veac.
Cor: El ramane in veci ca si ieri, ca si azi;
Bratul Sau, printre noi, faptuieste minuni.
Dumnezeu neschimbat pe pamant a lucrat.
Indoiala sa n-ai: Domnul nu va-nceta!
Drumul tau, pe-acest pamant, plin de dureri ar fi
Insa Isus le-a purtat si-n locul tau muri.
Preda-ti, deci, viata-n mana Lui! Si-atunci tu vei vedea
Ca Cel ce e in veci la fel, in veci va ramanea!
Cor: Domnul fi-va in veci ca si ieri, ca si azi;
Bratul Sau, printre noi faptui-va minuni.
Dumnezeu neschimbat pe pamant va lucra.
Indoiala sa n-ai: Domnul nu va-nceta!
Cantarea nr. 873
Fa major
Pe sesul arid, nisipos, se-auzeau
Cum se desparteau greu, plangand;
Pe Orpa, Naomi cu Rut o priveau o Si... se-ndepartau suspinand...
Cor: „Sa nu stai de mine, caci n-am sa te las,
Voi merge la tine si eu!
Al tau Dumnezeu si popor mi-a ramas,
Sa fie de-acuma... si-al meu!"
Cand ajuns-au la Betleem, l-au gasit, o Din pricina lor, in tumult.
„Naomi," - mai multe femei i-au vorbit -
„Nu esti cea plecata demult?"
Cor: „Naomi, sa nu-mi spuneti iar pe pamant,
Numiti-ma de-astazi as vrea
Doar Mara, ca Atotputernicul Sfant
Cu-amar mi-a umplut viata mea..."
Iar Rut ca nevasta-i luata de Boaz, o Iubita-i acum de popor,
E rascumparata, degrab', din necaz. o O binecuvanta in cor:
Cor: „S-o faci ca Rahela si Lea ce-au zidit o Poporul numit Israel!
Arata-Ti puterea, sa-Ti fie vestit
Al Tau Nume... si-n Betleem!"
Din ai lor urmasi, si David a venit; o Apoi S-a-ntrupat chiar Isus.
Iar Rut este omul ce vine cait, o Din Moab spre Tara de Sus.
Cor: Ca Neamuri, si noi am trait in Moab,
Dar Domnul ne-a rascumparat;
Pe drumul credintei, te-ntoarce degrab'!
Din moarte, vei fi-n veci salvat!

Cantarea nr. 874
Fa major
Pe-al pribegiei drum, pleca sarmana, o Din Israel, ca prada de razboi,
Firava, o fetita fara mama; o Tot suspina, privind mereu 'napoi:
Cor: „Ierusalime, caminul pacii, oO, mama, nu te-oi mai vedea...
Ma voi intoarce vreodata, oare, o S-ajung acasa-n tara mea?"
La un stapan, ca roaba, ea ajunse; o La capataiul ostirii Siriei.
Vazandu-l chinuit de lepra-i, zise: o „Sa mearga la profetul Elisei!
Cor: O, daca domnul ar fi-n Samaria, o Acolo ar fi vindecat...
De-ar merge-acolo, el afla calea o Spre Dumnezeu, cu-adevarat!"
El pleca la-mparat si ii transmite; o Acesta, auzindu-l s-a mahnit...
Dar vine Elisei si il trimite o La rau sa-si scalde trupul sau ranit.
Cor: Cu greu viteazul se cufundase o De sapte ori, jos in Iordan;
Dar, totusi, Domnul il vindecase o Si L-a slavit cu zel, Naman...
In graba, sirienii-au dus solia o Ce le-a vestit de Domnul Dumnezeu;
In ape jos, s-a cufundat mandria o Ca sa slujeasca pilda si credeu...
Cor: Oricine-arunca-n adanc pacatul, o Din nou se naste prin Isus!
Oriunde-am fi azi, pe tot uscatul, o Sa fim solia Sa, de sus!

Cantarea nr. 875
Pe muntii Galaadului, rasuna o Un cantec trist, cu dor nemangaiat;
Il canta tinere fecioare-n struna o Si plang o fiica-n cant indurerat.
Galaaditul Iefta Ii facuse o Lui Dumnezeu o juruinta grea:
De-l va invinge pe Amon, jertfeste o Pe primul care-l va intampina.
Cor: Dar Dumnezeu nu vrea jertfiri de viata;
Sa-I spui ca Iosua, alesul Lui:
„Cat despre mine, eu si-ntreaga casa
Ii vom sluji, cu toti, doar Domnului!"
...Dar insasi fiica lui 'nainte-i iese,
Iar Iefta s-a-ngrozit, s-a uluit;
Afland ea-i cere voie-n munti sa plece,
Sa-si planga fecioria-n plans cumplit.
Si prin poiene, prin padurea deasa,
Se urca tot mai sus si toate plang;
Dar soarele se-ascunde-n nori si lasa
Padurea cedrilor, in plans adanc...
Se-aude, parca, si-azi, de-atunci ecoul
Atat de trist si de sfasietor.
El parc-ar spune tuturor sa fie
Atenti, cu promisiuni facute-usor!
Cantarea nr. 876
Si bemol
Pe vremuri, sta Iosua in criza de timp -
Erau multi dusmani pe pamant,
Caci soarele-apune si ei sunt pe camp
Si noaptea venea pe pamant.
Atunci, ridica Iosua mana spre cer
Cu glas ca de tunet strigand:
„Opriti-va, astre, mai dati-mi ragaz
Sa-i vad pe dusmani la pamant!"
Cor: /: Opreste-te, soare, deasupra pamantului!
Opreste-te, luna, si tu!
Lungeasca-se ziua aceasta a harului
Si nimeni sa nu zica: 'Nu!' :/
Istoria aceasta de mult retraim, o E soarele-aproap-asfintit...
Dusamul e inca-n picioare - o stim - o Desi are capul zdrobit.
Din ghearele-i crude, pe cei disperati,
Cautam sa ii smulgem acum.
Opreste, Parinte ceresc, Te rugam - o Opreste al soarelui drum!
De este vreun Iosua in veac douazeci,
Sa-nalte dar glasul spre cer,
Sa-i scape pe-aici din mormintele reci o Ce jertfa umana o cer!
Nu vrem atipire la pleoape sa dam, o Acum lupta este in toi.
Din noaptea de veci, suflete noi salvam, o Caci Domnul vietii e-n noi.

Cantarea nr. 877
Fa major
Pe frunze de palmieri in crang, o Cad stropii reci de ceata;
Parintii lui Abel plang, o Caci el s-a stins din viata.
Cor: /: „O, fiu iubit si minunat, o De ce te-ai dus departe?
Acuma stim cu-adevarat o C-aceasta-nseamna moarte..." :/
Cu fata asezata-n sus, o - Iar mama nici nu stie -
Sarmanul Abel doarme dus o Pe iarba din campie...
Acolo-n vale, langa crang, o Stau oile straine
Ce toate behaie si plang, o Caci Abel nu mai vine.
Caci moartea e ca un strain, o Adeseori ti-e frate;
Pe Abel l-a ucis Cain, o Cuprins de rautate.
De atunci, oh! mii de mame plang o Si-asteapta in gradina
Si inima de dor si-o frang, o Tot asteaptand sa vina.

Cantarea nr. 878
Sa nu merg dup-un strain, o Doamne, niciodata!
/: Chiar de-as fi silit prin chin, o Ori pe-un drum cu flori de crin
Sa nu merg dup-un strain, o Ci s-aleg deplin, deplin
Voia Ta curata! :/
Sa-nteleg chemarea Ta, o Pururea prin lume!
/: Zilnic sa pot asculta o Si sa nu m-abat din ea;
Sa-nteleg chemarea Ta, o Ca sa pot mereu 'nalta,
Doamne, sfantu-Ti Nume! :/
Sa n-aduc, pe-altarul sfant, o Foc strain de Tine!
/: Ci, sfintit de-al Tau Cuvant, o Vreau sa ard cu tot ce sunt;
Sa n-aduc, pe-altarul sfant, o Un amestec de pamant,
Ci, sfintit, pe mine! :/
Doamne, sa ma-ncred deplin, o In cereasca-Ti mila!
/: Ma pazeste de strain, o Ochii-n ochii Tai sa-i tin,
Pasi-mi calce mai deplin o Si, pe drumul Tau divin,
Vesnic sa ramana! :/
Cantarea nr. 879
Re minor
S-a-nspaimantat stapanul lumii, o La glasul blandului Profet,
Si un dusman vazu in Fiul o Dulgherului din Nazaret.
El n-a venit sa razvrateasca, o Nu vrea pieirea nimanui;
Descult, pe jos, colinda lumea o Si multi hulesc Numele Lui.
Urasca-L cei faradelege! o Ce-i pasa Lui de ura lor?
El a venit s-aduca pace o Si infratirea tuturor.
Si multi cu pietre Il alunga o Si zic de El ca de-un smintit,
Dar El zambeste tuturora, o Atotputernic si smerit.
El orbilor le da vedere o Si muntilor le da cuvant,
Pe cei bolnavi ii intareste, o Pe morti ii scoala din mormant.
Iar voi, ce-ati plans in intuneric, o Si nimeni nu v-a mangaiat,
Din lunga voastra intristare: o Sculati! Hristos a inviat!

Cantarea nr. 880
Mi bemol
Sunt un bulgaras prea mic, o Sunt un strop de roua-n soare,
Dar cu cat ma vad mai mic o /: Cu-atat Tu :/ Te vezi mai mare.
Daca-n lume m-ai facut o O fereastra catre Tine,
Cu cat sunt mai nevazut, o /: Cu-atat Tu :/ Te vezi mai bine.
Doamne, cand suntem noi doi, o N-are Cel Viclean ce-mi face;
Cu El cand sunt in razboi, o /: Cu-atat Tu :/ ma-mbraci cu pace.
Vin din cer mi-ai dat sa sorb o Si pe ochi m-ai uns cu tina;
Si cu cat eram mai orb, o /: Cu-atat Tu :/ mi-ai dat lumina.
Dar din toate cate-n Rai o Le pastrezi Tu pentru mine,
Nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
/: Cat mi-e dor :/ Doamne, de Tine!

Cantarea nr. 881
Sa avem credinta si rabdare, o Fratilor, oricat ar fi de greu!
Pentru slava vietii viitoare, o Sa fim credinciosi lui Dumnezeu!
Cor: Prin credinta, muntii s-au mutat;
Prin credinta, mortii-au inviat;
Prin credinta, fratii au trecut,
Mari minuni cu Domnul au facut.
Sa privim la norul marturiei o - Cum ne scrie Pavel in Evrei -
Sa pazim cararile pustiei, o Sa iesim biruitori ca ei...
Sa privim si leii si cuptorul o Si pe Iov acel indurerat;
Prin Isus Hristos, Mantuitorul, o Vom invinge-n moarte si-n pacat
Si vom sta, in tara fericirii, o Cu Avraam, Isaac si Israel
Si cu fratii nostri si martirii, o Sub al biruintelor drapel.

Cantarea nr. 882
Re minor
Isuse, trezeste-Ti urmasii, o Caci somnul adanc i-a cuprins;
/: In noaptea aceasta, vrajmasii o Pe Tine Te-or da iarasi prins. :/
O, mainile Tale sa lege? o O, scump Adevar luminos!
/: Ca-n lumea de-acum nu e lege, o Sa-Ti apere chipul frumos... :/
Lucrarea Ti-o vor nimicita, o Pe Tine pe cruce Te vor;
/: Pazeste-i, cu dreapta-Ti sfintita,
Pe cei ce Te-urmeaza cu dor! :/
Mai treaza le tine credinta o Si dragostea-n suflet curat
/: Sa poarte si ei biruinta, o Isuse, cum Tu ai purtat. :/
Aduna-i mereu langa Tine, o Ca-n lume-s atatia dusmani,
/: Atatea tradari si suspine o Si-atatea gradini Ghetsimani. :/

Cantarea nr. 883
Mi bemol
Se va spune odata: „A fost un pamant
Cu pomi, cu verdeata, cu pasari si cant,
Dar flacari grozave si foc de nespus
Au ars tot pamantul si tot l-au distrus."
Cor: Da, se va spune ca, jos in abis,
A fost o lume si-un vechi Paradis.
Se spune odata: „A fost un pamant,
Un rai, o gradina a Domnului sfant,
Dar unul din ingeri si omul cazut
Cu ura de moarte pamantu-a umplut."
Se va spune odata: „A fost un pamant
Si, sus pe cruce, un nou legamant!"
Ca grea suferinta Isus a rabdat
Sa scape pe omul cazut in pacat.
Se va spune odata: „A fost un pamant
Si-o sfanta Mireasa c-un tainic vesmant,
Avand o candela si vas si ulei,
Dorind sa-ntalneasca pe Mirele ei."
Se va spune odata: „A fost un pamant
Si oamenii sfinti ce-au iesit din mormant,
Si, sus catre ceruri, cu toti au zburat
Caci jos au ramas doar cei morti in pacat."
Cantarea nr. 884
Fa major
S-a-ntelenit ogorul sfant... e plin de palamida...
Cresc ierburi multe: fel de fel de fel; samanta-i napadita.
„Ce faceti voi, care lucrati, de stati in nepasare?...
Cand se va cere ce-ati lucrat, ce veti raspunde oare?
E plina via Mea de spini, si pazitori nu are,
Caci ei veghind, au adormit... Ah! via struguri n-are!..."
„De ce v-a pus El pazitori: sa stati in adormire?
De ce nu vreti ca sa vegheati? Iata ca Domnul vine!"
„Cand, in gradina, iarasi vin sa-Mi numar pomii rodnici,
O, vai! omida i-a umplut; de roade nu sunt vrednici.
Ce faceti voi, care lucrati? O, unde stati acuma?
De ce-s atatia pomi uscati si roada n-au nici unul?
Ma doare pentru robul Meu, ca nu vrea sa vegheze;
E timpul chiar din urm-acum, si nu vrea sa lucreze...
Fecioare, unde sunteti voi? Cum de n-ati stat de veghe?
Cum locul vi l-ati parasit si nu aveti putere?"
Va desteptati, voi, ce dormiti in somnul nepasarii!
Va cercetati, cat ati lucrat! E ceasul desteptarii...
De veti lucra pan' la sfarsit, veghind in asteptare,
Rasplata va va da El sus... Nu murmurati pe cale!
Din somn, treziti-va acum! Vegheati fara-ncetare!
Luptati, vegheati si va rugati! Iata, Isus apare!
Lucrati cu ravna-n via Sa! Luptati lupta cea buna!
Rabdati, prin vanturi si furtuni, si veti primi cununa...

Cantarea nr. 885
Re minor

Sus, pe dealul inalt, o S-a zidit un palat;
Imprejur, el stralucea si blandul Pastor traia - o O suta de oi avea.
Vede Pastorul bland o Ca una nu-i in card;
Undeva s-a-mpiedicat o Si de oi s-a-ndepartat,
Ratacita era.
Bietul, blandul Pastor o Peste tot S-a uitat...
Undeva, El auzea, o Parca, un glas tot gemea
Dar oita o cauta.
Iar cand noaptea a venit, o Pastorul n-a dormit;
El, din greu, mereu ofta o Si oita o cauta... o O, jelea, c-o iubea...
In pustie, El S-a dus, o Foarte jalnic El a plans; o Printre stanci
El Se lovea, o Foarte mult El suferea o Dar oita o cauta.
Intr-o noapte umbland, o El oita zari; o Fiara dupa ea fugea
Si mereu o amagea; o S-o omoare voia.
Bietul, blandul Pastor o Nicidecum n-a lasat-o;
El, oita a luat-o, o Pe umeri a asezat-o o Si a adus-o-napoi.

Cantarea nr. 886
Sa nu stricam adevarul o Prea Sfintelor Scripturi!
Sa nu stricam adevarul, o Cu alte-nvataturi!
Caci cine strica un cuvant o Din Sfanta Carte data,
Cadea-va-n mana Celui Sfant, o La dreapta judecata...
Sa nu-ncurcam adevarul o Cerestilor puteri!
Sa nu-ncurcam adevarul, o Cu omenesti pareri!
Caci cine-ncurca drumul viu o Si calea cea curata,
Pieri-va-n vesnicul pustiu o La dreapta judecata.
Sa nu-ntinam adevarul o Cel sfant si minunat!
Sa nu-ntinam adevarul, o Prin pofte si pacat!
Caci cine-Ti va sluji, Isus, o Cu inima-ntinata,
Cadea-va, pentru veci, rapus o De dreapta judecata.
Sa inaltam adevarul, o Mai sus si mai frumos!
Sa inaltam adevarul! o El e intreg, Hristos!

Cantarea nr. 887
Suferinta, scoala sfanta, o Dar al harului de sus,
/: Numai cei ce trec prin tine o Semana-vor cu Isus. :/
Dar al lacrimei - credinta - o Pe obrazu-ndurerat,
/: Face sufletul mai vrednic, o Mai frumos si mai curat. :/
Suferinta, tain-adanca, o Purtatoare de cununi,
/: Cei ce te-nteleg pe tine o Ii sfintesti si-i faci mai buni. :/
Ii incununezi cu cerul o Si le dai puteri de foc;
/: Toate razele fierbinti o Le aduni tu la un loc. :/
Suferinta, cale-ngusta o Cu ocari, cu spini si cruci,
/: Cata binecuvantare o La copiii tai aduci. :/
Suferinta, suferinta, o Binecuvantata fii,
/: Pentru darurile tale o Ce-n adancul tau le tii! :/
Da-mi rabdare si putere o Ca, umbland pe drumul sfant,
/: Sa port crucea suferintei, o Fara murmur pe pamant!... :/

Cantarea nr. 888
Orice om are nevoie de iubire si-a iubi;
Orice viata, fara ea, n-are destin.
Nu se poate viata mea, fara de iubirea Ta!
Oare cine si ce este iubirea?
Cor: /: Cineva, sus in cer, ma iubeste,
Cineva ma pazeste mereu.
Eu sunt sigur ca-n orice vreme,
Sunt iubit de Insusi Dumnezeu! :/
De nu m-ar iubi in lume nici copii si nici parinti,
Nici un om nu-mi dovedeste-a ma iubi;
Daca ura ma loveste si este greu chinul meu,
Va veni o zi in care ma va scapa Dumnezeu!
Spuneti dar, la orisicine: „Dumnezeu e dragoste!"
De iubesti, tu ai putere sa iubesti pe-altcineva.
Toti cei ce-L iubesc pe Isus, ii iubesc si pe vrajmasi...
Dumnezeu, l-asa iubire, ne-a chemat sa fim partasi.
Cantarea nr. 889
Mi bemol
Sunt un firicel de floare, o Langa crucea cu piroane.
Floarea-i mica, dealu-i mare; o Ce parfum sa dea o floare?
Dar, ca mine, Domnul are /: milioane! :/
Sunt un fluier care-aduna o Ratacite oi sarmane
Cand, pe ceruri, norii tuna, o Cine-aude-o veste buna?
Dar, ca mine,-n vai rasuna /: milioane! :/
Sunt o raza din Golgota, o Langa tarmuri de oceane;
O scanteie-n varf de stanca, o Cine-o vede-n noapte-adanca?
Dar, ca mine, mai sunt inca /: milioane! :/
Sunt un calator pe lume, o Strabatand meridiane;
Fratii mei de trup si nume o Ma luara-n ras si glume,
Dar eu am alti frati in lume... /: Milioane! :/
Sunt un abur care-adie o Si se pierde prin pustie,
Dar, in ziua ce-o sa vie, o Nu un om si nu o mie,
Dar, ca mine,-ar vrea sa fie... /: Milioane! :/
Cantarea nr. 890
Stand pe promisiunile lui Hristos,
In veci las sa-I sune lauda frumos.
Marire-n inaltime canta-I voios, o Stand pe promisiunile Lui.
Cor: Crezand, crezand, o Stau pe promisiunile vesnice.
Cand primejdia, frica s-apropie,
Prin Cuvantul Domnului voi invinge,
Stand pe promisiunile Lui.

Stand pe promisiunile lui Hristos,
Dragostea Lui ma face sa fiu voios
Prin spada Duhului, sunt biruitor, o Stand pe promisiunile Lui.

Cantarea nr. 891
Avem atatea bucurii, de cand pe Isus avem! /: In inima! :/
Avem atatea bucurii, de cand pe Isus avem! Glorie lui Isus!
Cor: /: Ce fericire sa fii cu Isus, sa ai in inima iubirea Lui! :/
Eu stiu ca lui Satan nu-i place, dar eu cant din inima! /: Cant din inima. :/
Eu stiu ca lui Satan nu-i place, dar eu cant din inima: „Glorie lui Isus!"
Cand esti nascut din nou, ca Nicodim, Ii canti din inima! /: Din inima. :/
Cand esti nascut din nou, ca Nicodim, Ii canti din inima: „Glorie lui Isus!"

Cantarea nr. 892
„Turma mica, turma blanda, prada lesne de-nghitit,
Doua mii de ani, cum oare, n-ai pierit?
/: Prin stravechile pustiuri, leii cei cu coama-n vant
Cum de nu ti-au sters si urma pe pamant? :/
Ai tu, oare, turma blanda, corn de taur, dinti de lup,
Colti de vipera sau gheare care rup?"
/: „Noi n-avem nici colti, nici gheare, nici venin otravitor,
Dar avem cu noi o taina: un Pastor! :/
Prin stravechile pustiuri, El, Pastorul intelept
Si-a purtat pe umeri mieii, si la piept;
/: Si de-aceea, nu ni-i frica, chiar de-am fi ca fulgu-n zbor,
Caci suntem o turma mica, dar o turma si-un Pastor! :/

Cantarea nr. 893
Sunt cateodata clipe care, o Isus, n-as vrea sa treaca-n veci;
Sunt cele care eu cu Tine o Si Tu cu mine le petreci.
/: O, Domnul meu Isus, :/ o Sunt cele care eu cu Tine
Si Tu cu mine le petreci.
Sunt cateodata drumuri care, o In veac, n-as vrea sa le sfarsesc.
Sunt cele ce le merg cu Tine, o Insotitorul meu ceresc.
/: O, Domnul meu Isus, :/ o Sunt cele ce le merg cu Tine,
Insotitorul meu ceresc.
Sunt cateodata stari din care, o In veac, n-as vrea ca sa mai ies.
Sunt cele pe Tabor cu Tine, o Preastralucitul meu Ales.
/: O, Domnul meu Isus, :/ o Sunt cele pe Tabor cu Tine,
Preastralucitul meu Ales.
Sunt cateodata locuri unde o Ajuns, in veci, n-as vrea sa plec.
Sunt cele care doar cu Tine, o Iubitul meu Isus, petrec.
/: O, Domnul meu Isus, :/ o Sunt cele care doar cu Tine,
Iubitul meu Isus, petrec.
O, Dumnezeul meu cel dulce, o Ce-n toate esti desavarsit,
Grabeste-ma spre toate-acestea, o Cu inceput, fara sfarsit!
/: O, Domnul meu Isus, :/ o Grabeste-ma spre toate-acestea,
Cu inceput fara sfarsit!
Cantarea nr. 894
Fa major
Sus in cer, avem un Tata ce ne vrea fara pata.
/: Slava, cinste-I dati intruna, cat e soarele si luna!
Sa-L iubiti pe Dumnezeu ca niciodata! :/
Inchinati-va-nainte imbracati cu daruri sfinte!
/: Glasul Domnului sa sune, o Imprejurul Lui s-adune
Pe acei ce merg, pierduti, spre morminte. :/
Glasul Lui putere toarna, cedrii Libanului sfarma;
/: Ca un zimbru tanar, iata, cu spinarea incordata,
Libanul se rastoarna. :/
El cutremura pustia, anuntandu-L pe Mesia;
/: Cu un urlet de leoaica, naste tanara cerboaica
Si-n locasul Lui se striga: „Aleluia!" :/
Pe un scaun de domnie, sade Domnu-n vesnicie.
/: Israelul lumineaza si il binecuvanteaza
Cel mai sfant popor in lume, el sa fie. :/
Nu pierde nici o secunda! Viata trece ca o unda;
/: Deci, te rupe de ispita si-ti fa viata fericita,
Caci indata vine moartea furibunda. :/
Sunt promisiuni facute, din Scriptura cunoscute,
/: Viata vesnica din toate este scopul nostru, frate
Si sora. Deci, Dumnezeu sa ne ajute! :/

Cantarea nr. 895
Do major
Stie Domnul, in ce noapte, a venit spre rasarit;
Stie si din ce necazuri mana Lui m-a izbavit.
/: Stie Domnul cate lacrimi si dureri mi-a alinat;
Stie ca, in ceasuri grele, numai Domnul mi-a vegheat. :/
Stie Domnul suferinta, stie cat am plans cu-amar,
Dar va face sa rasara o lumina noua iar.
/: Stie Domnul si cunoaste dorul sufletului meu
Si ocara ce-am purtat-o, cand traiam Cuvantul Sau. :/
Stie Domnul si ce lupta duc sa ma pastrez curat;
Nici un picur de sudoare, nu va fi de El uitat.
/: Sufera si taci si lupta, suflete,-n launtrul meu!
Caci ce faci pentru iubire, nu te uita Dumnezeu. :/
Frati, surori, sa stiti cu totii: Domnul nu ne va uita!
Ranile care sunt multe, Isus le va vindeca.
/: Cat de slab ar fi un suflet si-n credinta mititel,
Orice miel si orice oaie vindeca Emanuel. :/
Tu vegheaza si te lupta cu credinta care-o ai,
Caci va veni ceasu-n care socoteala ai sa dai.
/: Stie Domnul sa plateasca celor ce se ostenesc,
Caci din cea mai grea-ncercare-i muta-n raiul cel ceresc. :/

Cantarea nr. 896

Numai Sfanta Carte la ruga m-a-ndemnat;
Glasul ei imi spune ca eu sunt iertat.
Pace-mi daruieste, har fara sfarsit; o Toate numai de la Isus le-am primit.
Cor: /: Cred c-aceasta Carte are autor
Chiar pe Domnul slavei, Cel Nemuritor.
Inspre ceruri, calea lumineaza ne'ncetat;
Toata Sfanta Carte-i adevar curat. :/
Numai Sfanta Carte sa cant m-a invatat o O cantare care nu s-a mai cantat
Cum cantase Moise, marea cand trecu; o Pavel care atata-n Domnul se-ncrezu.
Numai Sfanta Carte, Cuvantul minunat, o Calea catre ceruri ea mi-a aratat.
Spune despre Isus, despre Duhul Sfant o Si despre venirea lui Isus curand.
Cantarea nr. 897

Noi am pasit deja pe calea stramta:
Pentru Hristos, la lume-am renuntat.
Nu renuntam l-aceasta cale sfanta, o Caci pace-n suflet aici am aflat.
Cor: /: Ce minunat sa stai cu Domnul Isus
La masa Lui, bogat, sa te hranesti!
Cand esti cu El, necazurile s-au dus;
Si chiar de-ar fi, prin El le biruiesti. :/
La inceput, a fost cam greu pe cale, o Caci patimi multe ne trageau in jos;
Dar am pasit 'nainte, cu rabdare, o Si am privit la ceruri spre Hristos.
Am fost in lume, stiu ce poate sa-mi dea: o Nemultumiri si goana dupa vant!
Se lupta toti s-ajunga la-naltime, o Nesocotind iubirea Celui Sfant.
Cantarea nr. 898
Re minor
Si noi, fiind inconjurati o De-un nor asa de martori,
Sa-nlaturam orice pacat, o Privind spre tarmul celalalt!
Asa crestinii au luptat; o Ei nu s-au dat in laturi.
Sa le urmam c-un dor nespus o Credinta lor suprema!
Caci au luptat si au invins o Crestinii nostri ce s-au stins.
De dorul Lui, au fost cuprinsi; o Mergeau cantand pe-arene.
Cand legile-i amenintau o Si-atunci ei n-aveau frica;
Cand fiarele le slobozeau, o Pe mici si mari ii sfasiau,
Dar, ei de dor mai mult ardeau - o Nici de-asta n-aveau frica...
De foame istoviti, de frig, o Ei pribegeau departe;
Prim munti si pesteri alungati, o Prin temnita, in fier legati,
Loviti mai crud si-amenintati, o De Domnul, nu-i desparte!...
Cantau al mantuirii cant, o Mergand pe orice cale;
Si-atuncea cand intrau, pe rand, o In subterane, toti cantand
Celui ce zice: „Vin curand! o Vegheati in asteptare!
Caci am sa vin ca si un hot, o In noaptea cea tarzie.
Vegheati, paziti a-Mele porti o Si-atunci, Eu n-am sa vin ca hot
Cand voi striga la voi, la toti: o «Mireasa Mea sa vina!»"
In vremea ce ne-a mai ramas, o Sa stam in asteptare
Si inapoi, nu! nici un pas! o 'Nainte! Sa nu dam ragaz,
Caci vine Mirele, chiar azi. o Sa-I cantam osanale!

Cantarea nr. 899
Do minor
Stiind ca robia sfarseste, o Un duh diabolic, cumplit
Patrunde-n Egipt si starneste o Ideea de-a fi nimicit
Copilul ce-avea sa dezlege o Tot lantul robiei de fier...
Si, astfel, toti pruncii din Gosen o Se-arunca in Nil, nestingher.
Prin el, misunau crocodilii o Cu ochii flamanzi, pradatori;
Nicicand nu faceau pe umilii, o Acum, toti sunt induratori!
Pe Nil, micul Moise pluteste, o Intr-un leganut linistit;
Pe valuri refugiu-si gaseste, o Caci la Faraon n-a gasit.
Dar valuri vibrande, miloase o L-au imbratisat pe copil...
Prin unde-i cantara duioase o Cantari, leganandu-l gentil.
Cu fosnet apoi palmierii, o Prin vant in susur cristalin,
Prin freamat si cocotierii o De pasari in cantec divin.
Departe-n suspin, surioara o Privea spre al ei fratior
Cand, iute, spre el se indreapta o Un brat dulce, mangaietor...
Iar Moise ajunge la mama, o Ce l-a alaptat cu mult dor,
Caci Ochiul ce vesnic vegheza, o I-a fost chiar atunci Salvator.
Din leagan, iesise copilul; o Din El, Domnu-a scos din nevoi,
Din jugul robiei, poporul o Celui ce ne-a scos si pe noi...
Sortiti fost-am si noi la moarte, o Dar din valul mortii ne-a smuls
Un Print care ceruri strabate o Si numele Lui e Isus!

Cantarea nr. 900
Domnul m-a-ntrebat adesea: „Vrei sa fii voios?
Daca vrei, atunci primeste-L pe Isus Hristos!"
Dupa multa-mpotrivire, eu L-am ascultat;
Pace, bucurie-n suflet Domnul meu mi-a dat.
Cor: Aleluia! Amin! Aleluia! o Imnurile bucuriei suna ne'ncetat.
Aleluia! Amin! Aleluia!
Pacea Sa cea minunata, pentru veci mi-a dat!
Astazi, chem pe cei ce-n lume nu sunt fericiti;
Toti cei plini de mari pacate astazi sunt primiti.
Domnul Isus ii sfinteste-n sangele Lui sfant;
Schimba gandul, vorba, fapta, prin al Sau Cuvant.
Daca vrei si tu, suflete, poti sa Il primesti;
Inima ta ti-o deschide si-astfel Il gasesti!
Fericirea vesnica El iti v-asigura;
Sus in cer, cu Domnul Isus, te vei bucura!


Cantarea nr. 901
Tot mai frumoasa esti, Iubire, o Din zi in zi, din ceas in ceas!
/: Si dulcea ochilor privire, :/ o Mai limpezita Ti-a ramas. :/
Ce trecatoare-s toate, toate: o Si oameni, si-asezari, si legi.
/: Nimic din ce-i acum, nu poate o Sa tina veacurile-ntregi. :/
Doar Tu, Iubire, Tu ai viata o In vesnicii neprinse-n gand
/: Si tot mai tanara Ti-e fata, o Cu cat trec vecii rand pe rand. :/
Tot mai frumoasa esti, Iubire, o Si fiii Tai asa-s mereu;
/: Eu nu stiu alta fericire, o Dar, stiu ca Tu esti Dumnezeu. :/

Cantarea nr. 902
Tineret, la Domnul, vino azi! o Cu inima curata, El te vrea.
Numai El te scapa de necaz. o O, vino, vino acum, si nu mai sta!
Nu umbla pe cai ratacite, o Caci ele duc la moarte in curand;
Pe calea ce la Isus duce, o Vei merge cu bucurie cantand.
/: „Osana!" Tie, :/ Isuse, Iti cantam;
/: Sa ne binecuvantezi, :/ noi Te rugam,
/: Ca lauda :/ in viata noi sa-ti dam o Tie, Doamne suprem.
/: Priveste azi, :/ spre tineretul Tau!
/: Cu mana Ta, :/ Tu sa-l pazesti de rau
/: Si-n gura lor :/ Tu sa le pui cuvant o Pe acest pamant.
Glasul Domnului, tu sa-l asculti
Si-n inima primeste-L, nu mai sta!
Numai El te scapa din necaz.
O, vino, vino acum, cat El te vrea!
Spulbera din inima ta tot! o Deschide-o lui Isus, cat mai esti viu!
Maine nu se stie de ai sa poti, o Se poate ca sa fie prea tarziu.

Cantarea nr. 903
Re major
/: Tine-ma, Isuse, pe mine :/ o /: Sa ma duc semanand,
Secerand si cantand, o Ca sa fiu pe veci cu Tine sfant. :/
/: Tine-ma, Isuse, pe mine! :/ o /: Cand vine furtuna,
Tu sa-mi intinzi mana, o Ca sa fiu cu Tine pururea. :/
/: Tine-ma, Isuse, pe mine :/ o /: Cand furtuni vor veni!
Ia-ma cu-a-Tale maini, o Ca sa fiu pururi cu Tine sus. :/
/: Tine-ma, Isuse, pe mine, :/ o /: Ca sa ma pot preda
Cu totu-n slujba Ta: o Sufletul, trupul si inima. :/

Cantarea nr. 904
Re major

Un copil dormea odata, o Langa chivot, ca un miel,
Cand in noaptea instelata, o Se-auzi un glas deodata:
„Samuel! Samuel!"
Nu-l chema Eli batranul, o Nici un inger plin de zel,
Ci, cu foc umplandu-i sanul, o Il chema din cer Stapanul:
„Samuel! Samuel!"
„Fiul Meu, cum tuna norii, o Voi lovi in Israel!
Voi zdrobi toti slujitorii o Ce-Mi insala-nchinatorii,
Samuel... Samuel..."
Si cand sabia ne'nfranta o Sangera in larg macel,
Slujba-ndat-a fost infranta o Si-a ramas de straja sfanta
Samuel... Samuel...
Daca inima te-ndeamna o Sa-I slujesti si tu ca el,
Stai si-asculta fara teama o Glasul tainic ce te cheama:
„Samuel! Samuel!"
Lasa-L viata sa-ti indrume o Ca un strigat de otel,
De pe norii tristi din lume, o Ca sa fii chemat pe nume: „Samuel! Samuel!..."
Cantarea nr. 905
Era o zi de dalba primavara,
Cand pomi-s plini de mii de muguri verzi;
Era o zi, cand, pe carari, ninsese
Petale albe, floare de cires.
Cor: Era un cer senin, senin albastru,
Si-atatea flori, campia presara...
Isi leganau, pe varfuri 'nalte, crinii,
Potirul alb, frumos, de catifea.
Si adia asa usor zefirul,
In umbra deas-a codrilor din deal.
Ascuns in iarba, ingana izvorul
Cu susur lin, un cantec, pe-al lui mal.
Cor: Asa era in ziua cand, Isuse,
Pe Tine,-ntaia oara, Te-am vazut...
Asa era: o zi de primavara,
Cu dalbe flori, cand eu Te-am cunoscut...
Eram pe iarba de matase-n lunca
Si lacrimioare-mi adunam in brat;
Tu ai trecut, si-n urma Ta, Isuse,
Te-a urmarit privirea-mi, cu nesat.
Cor: Erai frumos, ca soarele din ceruri,
Cu fata alba, alba ca un crin;
In parul Tau, luceau fiori de raze,
Si-Ti era chipu-atata de senin!
Tu ai trecut, si-n urma Ta, Isuse,
Si soarele parea ca a palit;
Asa-mi parea, Isuse, frumusetea...
C-am stat in loc, si-n urma Te-am privit.
Cor: Si-am strans la pieptu-mi lacrimioare
Si-am coborat pe-acelasi deal de nea;
Treceam, pierdut de dor, pe langa pomii-n floare,
Iar vantu-n par petale-mi scutura...
Era de vina oare primavara?
Era de vina campul inverzit?
Ce-a fost pe urma, nu-mi aduc aminte...
Dar stiu, Isuse drag, ca Te-am iubit!...
Cor: Atata stiu: ca Tu-mi esti totul, Doamne,
Ca Te-am dorit, cu drag, mereu de-atunci
Si ca pastrez, la pieptu-mi, lacrimioare,
Din ziua cand Te-am cunoscut, Isus!
Cantarea nr. 906
Uneori ma-ntreb care-i calea mea;
Uneori nu stiu cum voi rezista.
Cor: /: Doamne, vreau sa raman o Doar pe calea Ta.
Tine-ma mereu cu mana Ta! :/
Cand sunt ispitit, atras de lumea rea,
Atunci eu ma-ntreb care-i voia Ta.
Chiar de esti bogat si ai mult noroc,
Fericit nu esti, pace n-ai deloc...
Cor: /: Vino azi la Isus! o El te va ierta,
Pace din belsug, tu vei avea! :/
Timpul ti-l petreci, planuri multe ai,
In Isus nu crezi, caci nevoie n-ai...
Cantarea nr. 907
La bemol
Unde-i teama, nu-i iubire; o Unde-i Lege, nu-i sfintire.
Legea da ce se cuvine, o Dragostea se da pe sine!
Legea da o zi din sapte, o /: Dragostea le da pe toate! :/ Aliluia!
Unde-i Lege, nu-i cununa; o Unde-s robi, nu-i voie buna.
Legea da vitei pe-altare, o Dragostea da tot ce are!
Legea da a zecea parte; o /: Dragostea le da pe toate! :/ Aliluia!
Unde-i Lege, nu-i iertare; o Unde-i rug nu-i indurare.
Legea iarta, dar vrea sange; o Dragostea nimic nu frange!
Legea iarta prin dreptate; o /: Dragostea le iarta toate! :/ Aliluia!
Legea are zile sfinte; o Dragostea-i mereu fierbinte!
Legea tine slujbi divine; o Dragostea, tot anul tine!
Legea-i slujba cu simbrie; o /: Dragostea-i imparatie! :/ Aliluia!

Cantarea nr. 908

Un fior sfant ma cuprinde; o Uimit plec capu-n jos,
Cand vad lacrimi sangerande, o Pe obrazul lui Hristos.
Cor: Plansul meu va fi vreodata o Ca al Lui in Ghetsimani,
Cand striga la Sfantul Tata: o „Eli, lama sabactani?"
Azi citesc in Sfanta Carte, o Viata pentru min' Si-a dat;
Blestemuri, chinuri si moarte o Pentru mine a rabdat.
Doamne, lacrimi da-mi si mie o Sa pot plange-al meu pacat
Ce Ti-a fost o cruce Tie, o Pana m-ai rascumparat.
Iar pacatul ce ma leaga, o Sa-l inving prin Duhul Sfant!
Apoi, viata mea intreaga, o Sa traiesc dupa Cuvant!
Caci vad zorii zilei sfinte: o Rasar, iata, mangaieri
Si-om intra cu toti in tara o Cu senine primaveri.

Cantarea nr. 909
Do major
Un cantec ca roua ce uda pamantul o Si zorile-albastrelor zari;
Frumoasa-i cantarea ce zboara intruna o Departe, departe de nori.
Cor: O, harfa a lui David, o Rasuna ne'ncetat!
O, harfa a lui David! o Ea canta minunat!...
Se-ntinde pe ape, pe mari si oceane, o Spre ceruri se-nalta mereu,
Un cantec ce David il canta cu harfa, o Spre lauda lui Dumnezeu.
O mana se plimba pe harfa, coboara o Dand tonuri placute mereu;
Frumoasa-i cantarea ce-o canta la harfa, o Cuvintele lui Dumnezeu.
La curtea lui Saul, chemat e sa cante o Un tanar cu parul balai;
E tanarul David, venit de la staul, o Atat de iubit de Isai.
E vesel si canta; el stie sa cante, o Pe Domnul sa-L laude mereu.
Cantarea ce-o canta e-atata de sfanta, o Spre lauda lui Dumnezeu.
Prin Duh, David canta, c-asa-i obiceiul:
Sa cante din suflet senin;
Din inima canta, pe Domnul Il lauda, o Pe Domnul din cerul divin.

Cantarea nr. 910
Re minor
Un calator se cobora o Spre Ierihon, pe drum, grabit;
Avand cu el averea sa, o Cu oameni rai s-a intalnit.
Cor: Trecand padurea de maslini, o L-au intalnit niste straini
Si l-au batut, l-au dezbracat o /: Si-aproape mort ei l-au lasat. :/
Trecand pe-acolo, un levit, o Pe-acelasi drum, intamplator,
Spre cel cazut el a privit o Indiferent, nepasator.
Cor: Trecand la fel si un preot o Si el privi - si-atata tot! -
Spre cel cazut si dezbracat. o /: Sa moara, jos ei l-au lasat. ./
Dar, pe sub ramuri de maslini, o Pe-acelasi drum, se cobora
Un calator, pe-al sau asin. o Samaritean el se numea.
Cor: Si cand privi spre cel sarman, o Acel milos Samaritean,
El s-a oprit, l-a ridicat o /: Si ranile i le-a legat. :/
Si-apoi, pe drumul de pustiu, o Pana la han, pan' la hangiu,
In spate la asin l-a pus o Si-n casa pe cazut l-a dus.
Cor: Si pentru el a cheltuit; o Hangiului El i-a platit.
Samariteanul cel milos o /: Era Isus, Isus Hristos!... :/
Povestea asta e si-a ta: o Si tu ai fost cazut asa,
Si-atati leviti si-atati preoti o Nepasatori trecut-au toti.
Cor: Dar bunul tau Samaritean, o El te-a adus din nou la han
Si ranile ti le-a legat o /: Si de pacate te-a iertat. :/
Trecand padurea de stejari, o Tu, frate, fii mereu atent,
Caci valea-i plina de talhari o Ce-ti urmaresc al tau suflet.
Cor: In jos, sa nu cobori nicicand! o Chiar daca urci spre cer plangand,
Tu mergi cu crucea pana sus, o /: Asa cum mers-a si Isus! :/








  MENIU PRINCIPAL


  RESURSE GRATUITE


  GALERIE FOTO

Unica

  RECOMANDARI



  RETEA SITE-URI


  PARTENERI
  STATISTICI SITE
 » total afisari: 2216740
 » vizite unice: 259795
 » vizitatori online: 3

  DIVERSE/PROMO
 

gradinita crestina Samariteanul